Producția de vin din Franța se apropie de cel mai scăzut nivel din ultimii 70 de ani
Florent Latour, CEO al celui mai mare proprietar de podgorii Grand Cru din Burgundia, și-a petrecut vara rugându-se să plouă.
„Simțeam că eram atât de aproape”,
a declarat Latour, care conduce Maison Louis Latour, pentru CNBC.
„Doar puțină ploaie în plus ar fi dus la o recoltă fantastică din ambele puncte de vedere, dar a trebuit să ne resemnăm cu calitatea și cu aproximativ jumătate din recoltă.”
Rugăciunile sale — și frustrările — găsesc ecou în toată Franța, pe măsură ce o vară cu temperaturi record și secete severe au lovit puternic industria vinului de renume mondial a țării.
Ministerul Agriculturii din Franța a avertizat că producția de vin ar putea atinge în 2026 cel mai scăzut nivel din ultimii 70 de ani, acesta fiind al treilea an consecutiv de scădere a producției.
„Recolta din 2023 a fost decentă, dar randamentele au fost destul de dezastruoase de la începutul deceniului”,
a declarat Jean-Marie Cardebat, președintele departamentului de vinuri și băuturi spirtoase de la universitatea INSEEC Grande École.
„Ne dăm seama că, în prezent, nicio regiune din Franța nu este ferită de valurile de căldură.”
Paradoxal, regiunile care suferă cel mai mult sunt cele cu climă mai temperată, și anume Valea Loarei și Champagne. În schimb, viticultorii din regiunile sudice Bordeaux și Languedoc-Roussillon au raportat recolte mai mari comparativ cu anul trecut.
Pentru Cardebat, care este și profesor de economie la Universitatea din Bordeaux, pregătirea insuficientă a Franței în fața schimbărilor climatice reprezintă o problemă majoră.
„Spania este afectată mai des de valuri de căldură și de încălzirea globală; cu toate acestea, este mai bine pregătită”,
a spus el.
„În parte pentru că dispune deja de o rețea de irigații.”
Acest lucru este rar în Franța, a spus el, și este permis doar în cazuri excepționale.
„În Franța, punerea în aplicare a unor astfel de măsuri necesită timp.”
„Realitatea schimbărilor climatice”
Impactul schimbărilor climatice intensifică dezbaterea privind regulile stricte care guvernează sectorul vitivinicol francez.
Anul trecut, Château Lafleur a stârnit un val de reacții prin retragerea celor șase vinuri ale sale din prestigiosele denumiri oficiale „Pomerol” și „Bordeaux”.
Proprietatea, deținută de familia Guinaudeau, a declarat că regulile stricte ale denumirii de origine controlată (AOC) — care includ, printre altele, restricții privind irigațiile, densitatea de plantare și soiurile de struguri permise — au împiedicat-o să se adapteze suficient de repede la schimbările climatice.
Renunțarea la aceste reguli va permite podgoriei să facă față
„realității schimbărilor climatice cu precizie și eficacitate”,
a explicat familia Guinaudeau la momentul respectiv.
„Este o decizie îndrăzneață care permite întregii familii Lafleur… să asigure perenitatea podgoriilor noastre, precum și calitatea și identitatea vinurilor noastre. Pe scurt: viitorul.”
Recoltări mai timpurii
Temperaturile ridicate înseamnă, de asemenea, recoltări mai timpurii, ceea ce poate cauza probleme logistice majore pentru producătorii de vin.
„Anul acesta am început pe 14 august, ceea ce reprezintă cea mai timpurie dată din istoria domeniului Latour… Din ceea ce am observat, dacă analizăm datele pe decenii, punctul mediu al recoltei se devansează cu trei zile la fiecare deceniu, așa că, practic, ne-am mutat cu o lună mai devreme față de anii 1930”,
a spus Latour.
„Aceasta înseamnă că una dintre cele mai mari provocări legate de recoltare în zilele noastre este de natură «umană»”,
a adăugat el.
„Trebuie să ai flexibilitatea necesară pentru a-ți mobiliza echipa în podgorie practic din moment în moment, deoarece previziunile tale se dovedesc a fi greșite”,
a spus Latour.
Un „cerc vicios”
Impactul economic al acestor schimbări asupra sectorului — și asupra economiei în ansamblu — ar putea fi semnificativ.
Recolta din acest an
„ne-ar putea împinge înapoi pe locul al treilea printre țările producătoare de vin — în timp ce, acum 12-15 ani, eram încă pe primul loc, înaintea Italiei. Acum, Italia este clar în frunte”,
a spus Cardebat.
„Spania ne-ar putea depăși. Această coborâre pe locul al treilea indică faptul că Franța se confruntă cu o adevărată problemă de producție.”
El a afirmat că această schimbare este simbolică, dar și importantă.
„Reprezintă o pierdere masivă de venituri potențiale pentru Franța și pentru companiile implicate.”
La începutul lunii septembrie, guvernul a revizuit în jos prognoza de creștere a Franței la 0,5% (de la 1% la începutul acestui an), estimând că valul de căldură și seceta vor costa Franța 0,1 puncte procentuale din creșterea economică din acest an.
Între timp, în podgoriile viticole, costurile de producție cresc tot mai mult.
„Rezervele financiare sunt în prezent epuizate. Cu cât clima este mai perturbată, cu atât capacitatea de a investi este mai redusă — chiar dacă trebuie să investim mai mult… Se vede că suntem atrași într-un cerc vicios”,
a spus Cardebat.
„Am analizat falimentele. Acestea s-au triplat în sectorul vitivinicol între 2019 și 2025. Cred că anul 2026 riscă să fie la fel de catastrofal din acest punct de vedere.”
La sfârșitul verii, guvernul francez a anunțat un plan de ajutor de urgență în valoare de peste 1 miliard de euro (1,15 miliarde de dolari) pentru a sprijini fermierii și viticultorii afectați de valurile de căldură.
Această nevoie de investiții pentru adaptare ar putea accelera consolidarea în sector, Cardebat remarcând o tendință clară de creștere a dimensiunii exploatațiilor viticole în ultimul sfert de secol.
„Calitatea necesită, cred eu, o anumită amploare în acest moment, având în vedere toate investițiile în resurse umane, echipamente și instalații. Este mai ușor să absorbi aceste costuri atunci când ai o anumită amploare”,
a spus Latour, deși a adăugat că
„faptul de a fi o afacere de familie și de a fi condusă de familie este mult mai apreciat în zilele noastre, poate într-un mod care nu era la fel de apreciat în trecut”.
Scăderea consumului; piețe noi
Problemele legate de schimbările climatice apar într-un moment în care sectorul se confruntă deja cu o scădere a consumului, consumul zilnic de vin scăzând de la aproape 50% din populație în 1960 la sub 10% în 2018.
Inflația mai ridicată și tarifele din ultimii 5 ani au contribuit, de asemenea, la acumularea stocurilor de vin.
Ca urmare, podgoriile defrișează vița de vie pentru a reduce producția. Numai în regiunea Bordeaux, aproximativ 20.000 de hectare de viță de vie au fost defrișate începând cu 2023, suprafața totală a podgoriilor rămase ajungând la 83.000 de hectare.
Iar în 2026, aproximativ 4% din totalul viilor din Franța vor fi defrișate în cadrul unui program guvernamental de sprijin, prin care viticultorii vor primi 4.000 de euro (4.590 de dolari) pe hectar pentru eliminarea definitivă a viței de vie.
Această criză cu care se confruntă sectorul vitivinicol francez îi determină pe principalii actori din domeniu să ia în considerare noi piețe, produse și generații — și asta cât mai repede.
„Produse diferite, ambalaje complet diferite, cum ar fi opțiunile gata de consum. Statele Unite reprezintă un teren de testare excelent în acest sens, pentru a vedea cum se pot cuceri consumatorii cu produse noi”,
a spus Cardebat.
El a menționat, de asemenea, America de Sud, Brazilia și India ca noi piețe promițătoare pentru vinul francez, datorită valului de noi acorduri comerciale semnate în ultimii ani.
Pentru Latour, generația tânără și orientarea către piețe mai îndepărtate sunt esențiale.
„Ceea ce contează este… să facem vinul de înaltă calitate mai accesibil din punct de vedere al prețului.”
America de Sud și Brazilia sunt acum piețe importante pentru Maison Louis Latour, a spus el, la fel ca și continentul african, având în vedere populația sa mai tânără.
Aceste schimbări înseamnă că Latour rămâne optimist în privința viitorului sectorului vitivinicol francez, în ciuda provocărilor, cel puțin pentru moment.
„Cred că, evident, trebuie să facem o treabă excelentă în a explica contextul vinului pe care îl servim, denumirea sa de origine, istoria acestuia”,
a adăugat el.
„Atâta timp cât suntem capabili să facem acest lucru într-un mod simplu și, totodată, semnificativ pentru tânăra generație, și atâta timp cât calitatea este prezentă și poate fi apreciată de consumator, cred că avem un viitor foarte atractiv.”









