Pe măsură ce tonul guvernului polonez în discuțiile cu Uniunea Europeană se înăsprește, pe tema următorului buget pe termen lung al UE, tot mai mulți polonezi își exprimă temerile că un conflict prelungit cu Bruxelles-ul ar putea alinia țara pe un drum greșit, inclusiv spre o eventuală părăsire a blocului comunitare – ”Polexit”, scrie Associated Press.
Guvernul conservator al Poloniei, condus de Partidul ”Lege și Justiție”, al lui Jarosław Kaczyński, neagă că și-ar fi dorit vreodată să părăsească blocul de 27 de membri, mai ales că sprijinul popular pentru apartenența la UE este extrem de ridicat.
Criticii guvernului se tem, totuși, de tonul agresiv al liderilor polonezi – care au comparat recent UE cu Uniunea Sovietică și au folosit termeni precum ”înrobire politică” pentru a descrie situația Poloniei în raport cu UE – ar putea crea un impuls, care, dacă nu va fi oprit, ar putea conduce națiunea central-europeană spre ușa de ieșire.
Temerile lor se bazează pe amenințarea guvernelor din Polonia și Ungaria de a bloca prin veto bugetul UE, de 1,82 trilioane de euro pentru următorii șapte ani, care include și un pachet de redresare post-pandemică. Amenințarea celor două state rebele vine după ce ceilalți membri ai Uniunii au decis introducerea unei noi reguli care să permită reducerea finanțării statelor membre care încalcă normele statului de drept.
Ambele țări, sub guvernele lor naționaliste de dreapta, au erodat independența judiciară și mass-media, creând îngrijorări cu privire la parcursul lor democratic.
Tema va fi dezbătută la un summit al liderilor UE, care va avea loc joi și vineri.
Preocupări similare cu privire la un ”Huxit” se reflectă, într-o măsură mai mică, și în Ungaria, unde guvernul a descris adesea UE ca pe o putere despotică, străină, care își propune să subjuge Ungaria și să îi impună reguli absurde, în special în ceea ce privește imigrația.
În noiembrie, premierul maghiar Viktor Orban s-a făcut ecou paralelelor făcute de Polonia între UE și Uniunea Sovietică, spunând că noile condiții ale UE privind statul de drept seamănă cu ”șantajul ideologic” practicat odinioară de URSS.
Realitatea este că atât Polonia, cât și Ungaria, sunt într-atât de dependente de finanțarea UE, încât pare puțin probabil să facă vreodată cu adevărat pasul spre ieșirea din UE. Un astfel de demers ar avea un efect devastator asupra cetățenilor celor două țări și sub aspectul libertății de circulație, iar numeroși polonezi și maghiari lucrează sau studiază în țări din Uniunea Europeană.
Opoziția de la Varșovia a cerut guvernului să aleagă un ton mai conciliant în discuțiile cu Bruxelles-ul, susținând că, dacă Polonia se va mai găsi vreodată în afara UE, poziția sa geografică dificilă în Europa centrală ar lăsa-o vulnerabilă, expusă influenței considerabile a Kremlinului, așa cum sunt acum Ucraina și Bielorusia.
“Datorită poziției sale, Polonia nu poate fi neutră”, a declarat președintele Senatului, Tomasz Grodzki, care face parte din Platforma Civică, principala formațiune de opoziție, într-o intervenție televizată la nivel național, pe 27 noiembrie.
”Vom fi ori în familia civilizației occidentale, ori în mâinile dictaturilor autoritare din Est.”
Partidul de guvernământ a ripostat spunând că Grodzki nu are nicio autoritate în privința politicii externe și că poziția sa este dăunătoare intereselor Poloniei, întrucât contrazice poziția oficială de negociere a guvernului. Atât Polonia, cât și Ungaria, urmează o linie de negociere care pornește de la faptul că în tratatul de funcționare al UE nu există stipulat vreun mecanism de legare a finanțării de respectarea statului de drept.
Pe măsură ce guvernele din Polonia și Ungaria își radicalizează pozițiile, alte țări din UE au început să ia în considerare opțiuni care ar permite celorlalte 25 de state membre să lanseze planul de redresare după pandemie fără cele două ”rebele”.
Temerile unui ipotetic Polexit sunt alimentate de Brexit, despărțirea cu năbădăi a Marii Britanii de UE, eveniment care este privit ca un accident nefericit al istoriei, determinat de o ambiție necalculată a fostului premier de la Londra, David Cameron, care a convocat un referendum pe această temă, intenționând de fapt să mențină Marea Britaniei în UE.
Cei pentru care Polexit este extrem de puțin probabil se bazează pe percepțiile foarte diferite ale polonezilor despre aderarea la UE, în comparație cu cele pe care le împărtășeau britanicii.
Pentru britanici, aderarea la UE a adus, în principal, accesul pe o piață de desfacere mai mare. Însă, acest beneficiu a venit împreună cu noi reglementări și costuri, pe care mulți le-au considerat împovărătoare.
De cealaltă parte, pentru polonezi, aderarea la UE în 2004 le-a deschis larg porțile Occidentului, după deceniile de guvernare autoritară impusă de sovietici. În plus, a deschis oportunități enorme pentru polonezi de a câștiga salarii mai mari în străinătate sau de a studia la universitățile de prestigiu din Occident.
”Atașamentul nostru emoțional pentru UE este mai puternic decât era în Marea Britanie”, a spus Piotr Buras, directorul biroului din Varșovia al Consiliului European pentru Relații Externe.
Dacă guvernul polonez ar decide vreodată să părăsească UE din motive ideologice și politice, acesta va marca în esență respingerea modelului democratic occidental de societate și politică, a spus el.
”Nu-mi pot imagina o Polonie aflată în afara Uniunii Europene, dar care să rămână o țară liberală și democratică”, a spus Buras.
”Polonezii nu vor tolera niciodată un guvern care ar decide să părăsească Uniunea Europeană, pentru a rămâne la putere”.
Dacă Polonia va fi lăsată la o parte din mecanismul fondului de recuperare în urma pandemiei de coronavirus, Varșovia va pierde multe miliarde de euro, urmând să fie expuse riscurilor planurile de studii în străinătate ale studenților polonezi pentru anul universitar următor, ca parte a popularului program de schimb de experiență ”Erasmus”.
Trei foști președinți ai Poloniei, citându-și propriile lor eforturi de a construi o națiune democratică în anii de după căderea regimului comunist, au cerut guvernului, într-un apel comun lansat săptămâna aceasta ”să înceteze cu șantajul la adresa altor țări ale Uniunii Europene”.
”Acest lucru este dăunător Poloniei și locului său într-o Europă unită”, au scris Lech Wałęsa, Aleksander Kwaśniewski și Bronisław Komorowski.
Într-un alt gest simbolic cu aceeași semnificație, săptămâna trecută, 50 de orașe poloneze au stins luminile de pe clădirile cele mai importante, de pe poduri sau alte repere urbanistice, sugerând întunericul care ar urma să învăluie municipalitățile, dacă vor fi private de fondurile UE pentru dezvoltare.
În aceeași emisiune televizată, Tomasz Grodzki, președintele Senatului, a avut un avertisment foarte dur pentru guvernul naționalist:
”Dacă faceți ca Polonia să piardă sumele uriașe de bani, necesare pentru dezvoltarea și reconstrucția țării, dacă ne veți face să ne părăsim casa noastră europeană, atunci istoria și oamenii nu vă vor ierta niciodată!”
