România a redus deficitul bugetar cu 31% față de 2025. Veniturile cresc mai repede decât cheltuielile
Deficitul bugetar al României s-a situat la 59,42 miliarde de lei în primele opt luni din 2026, cu 26,94 miliarde de lei mai puțin decât în perioada similară din 2025, ceea ce înseamnă o reducere nominală de aproximativ 31%. Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 4,51% la 2,89%, în condițiile în care veniturile statului au crescut mai repede decât cheltuielile, potrivit Ministerului Finanțelor.
În perioada ianuarie-august 2025, deficitul bugetului general consolidat fusese de 86,36 miliarde de lei. Un an mai târziu, valoarea a scăzut la 59,42 miliarde de lei, diferența fiind de aproape 27 de miliarde de lei.
Raportat la dimensiunea economiei, deficitul s-a redus cu aproximativ 1,62 puncte procentuale, de la 4,51% din PIB la 2,89% din PIB. Ministerul Finanțelor pune această evoluție pe seama creșterii veniturilor într-un ritm semnificativ mai rapid decât cel al cheltuielilor.
Veniturile totale au ajuns la 468,10 miliarde de lei, în creștere cu 11,4%, ceea ce înseamnă aproape 48 de miliarde de lei în plus față de primele opt luni din 2025. Cheltuielile au totalizat 527,53 miliarde de lei și au crescut cu 4,2%, respectiv cu aproximativ 21,06 miliarde de lei.
„Execuția bugetară la opt luni confirmă continuarea procesului de consolidare fiscală și faptul că măsurile adoptate produc efecte.”,
a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Acesta a avertizat însă că presiunile asupra bugetului rămân ridicate și că este necesară menținerea unei politici prudente în perioada următoare.
Încasările din TVA au crescut cu peste 20 de miliarde de lei
Veniturile fiscale au ajuns la 242,69 miliarde de lei, cu 14,3% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Unul dintre cele mai importante avansuri a fost înregistrat la TVA, unde încasările au totalizat 103,35 miliarde de lei, cu 20,80 miliarde de lei, respectiv 25,2%, mai mult decât în primele opt luni din 2025.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au crescut cu 8,1%, până la 42,86 miliarde de lei, iar cele din impozitul pe profit au ajuns la 29,55 miliarde de lei, în creștere cu 9,1%.
Contribuțiile de asigurări au totalizat 147,53 miliarde de lei, cu 7,1% mai mult, iar impozitele și taxele pe proprietate au trecut de 11 miliarde de lei, după o creștere de peste 30%.
Sumele primite de la Uniunea Europeană și de la alți donatori au ajuns la 43,38 miliarde de lei, cu aproximativ 37,7% peste nivelul din primele opt luni ale anului trecut.
Dobânzile au depășit 42 de miliarde de lei, iar investițiile au crescut
Deși deficitul bugetar al României s-a redus, cheltuielile cu dobânzile au continuat să crească. Statul a plătit 42,05 miliarde de lei în primele opt luni, cu aproximativ 8,86 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Creșterea a fost de 26,7%, iar dobânzile au ajuns să reprezinte aproximativ 2% din PIB.
Cheltuielile de personal au fost de 109,04 miliarde de lei, în scădere cu 4,26 miliarde de lei, pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale. Asistența socială a totalizat 166,87 miliarde de lei, cu 0,3% mai puțin decât anul trecut.
În același timp, cheltuielile pentru investiții au crescut de la 71,95 miliarde de lei la 97,05 miliarde de lei, un plus de 25,1 miliarde de lei. Ministerul arată că 69,2% din această sumă reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2021-2027.
Plățile pentru proiectele finanțate prin fondurile europene 2021-2027 și PNRR, inclusiv granturi și împrumuturi, au crescut cu 27 de miliarde de lei, respectiv cu 67,3% față de perioada similară din 2025.
„Disciplina cheltuielilor, prioritizarea strictă și menținerea investițiilor esențiale sunt condiții obligatorii pentru continuarea consolidării fiscale.”,
a mai transmis Alexandru Nazare, conform B1 TV.









