România pornește de pe locul 5 între statele membre UE la startul anului 2021, în ceea ce privește perspectivele de revenire economică la situația antepandemie.
Potrivit cursdeguvernare.ro, cu o scădere de doar -1,8% între T4 2019 și T4 2020, România s-a intercalat (excepție notabilă) în grupul țărilor nordice, condus de Luxemburg (+1,4% !), Irlanda (-0,2%) și Lituania (-1,0%).
Evoluția statelor care sunt principalii parteneri comerciali ai României:
La polul opus se regăsesc șase state din sudul continentului, situate încă la o scădere de peste șase procente a PIB-ului trimestrial după ajustarea cu sezonalitatea, pentru a elimina influențele conjuncturale pe parcursul unui an de zile și a permite comparabilitatea corectă între state. Spania (-9,1%) deschide topul celor mai slabe evoluții în pandemie, urmată de Grecia (-7,9%), Croația (-7,1%) și, notabil, al doilea partener comercial al țării noastre, Italia (-6,6%).
Germania (-3,6%), cu care avem cele mai intense relații comerciale, a reușit să se poziționeze peste media UE (-4,6%) și peste cea a Zonei Euro (-4,9%). Pe locul trei în exporturile României și una dintre puținele țări cu care avem excedent în schimburile de mărfuri, Franța (-4,9%) a obținut exact performanța medie a Uniunii.
De notat și valorile consemnate de țări din regiune care ne aduc deficite însemnate printr-un raport calitate/preț competitiv pe piața noastră. Cu -4,1%, Ungaria mai are de lucrat la revenirea economică, dar Polonia (-2,7%) este mai aproape de rezultatul nostru, alături de colega specializată în industria auto, Slovacia (-2,6%).
Performanța relativă obținută de România a venit din sprintul pe ultimul trimestru al anului, în care a ocupat detașat prima poziție la creștere economică față de trimestrul anterior, cu 4,8%. La mare distanță de trei țări provenite din sud prezente în topul revenirilor slabe pe totalul anului trecut, Malta (+3,8%), Croația și Grecia (ambele cu 2,7%).
Prima poziție în plan regional pe tabloul de bord al UE
Cea mai bună referință pentru modul în care s-a comportat economia noastră vine în context regional, prin compararea datelor furnizate de Eurostat în așa-numitul European Recovery Statistical Dashboard (tablou de bord european al revenirii) cu cele ale statelor din Europa Centrală din fostul bloc estic neintrate în Eurozonă, cu regim valutar similar: Cehia, Ungaria și Polonia (datele sunt prezentate pe site-ul oficial cu referința T2 2019).
De reținut, rezultatele au fost „îmbunătățite” prin efect de bază de scăderile anterioare mai pronunțate (în T2 2020, România a performat sub media UE, cu -11,8%, față de -11,2%). Rămâne ca, în continuare, plecând de la un nivel onorabil, România să confirme evoluția pozitivă, pentru a reuși refacerea PIB-ului pe 2019 încă în acest an, ceea ce ar fi echivalent cu mult dorita revenire în V.
