România, printre cele mai active țări din S-E Europei în gestionarea provocărilor climatice

România și Grecia sunt considerate ca fiind cele mai active state din sud-estul Europei, în gestionarea problematicii provocărilor climatice, în timp ce Bulgaria face eforturi pentru a  ține pasul cu cerințele UE, conform unui raport publicat de către ECFR/ Consiliul European pentru Relații Externe în ceea ce privește implementarea cerințelor European Green Deal.

Chiar dacă România este considerată ca fiind activă în acest domeniu, ECFR recomandă ca alături de Bulgaria, să identifice, să  adopte și să implementeze cele mai bune practici în ceea ce privește tranziția economică și, în același timp să urmeze exemplul Greciei, împărtășind inițiativele climatice ale acesteia.

România, datorită poziționării geografice ar putea fi liantul vecinilor de la Marea Neagră, mai exact al Ucrainei  și Turciei către tranziția verde a UE, menționează acest raport făcând referire la planurile României de a îmbunătăți interconectarea rețelelor energetice din regiune.

Guvernul din România vede Acordul verde european ca pe o oportunitate de a dezvolta o economie mai ecologică, în timp ce cetățenii sunt, în general, conștienți de provocările climatice. Cu toate acestea, așa cum este cazul și în Grecia, impactul social al măsurilor de eliminare a cărbunelui tinde să genereze controverse la nivel național. 

Slovenia și Croația, codașe la acest capitol

În Slovenia, ambițiile climatice au scăzut semnificativ sub noul guvern, care a preluat puterea în ianuarie 2020 și care nu consideră Acordul verde european ca o oportunitate de redresare economică, potrivit CECR. Cu toate acestea, Slovenia ar putea asuma un rol de lider în Balcanii de Vest prin integrarea fermă a Acordului verde european în politicile de extindere ale UE, având în vedere că țara urmează să dețină președinția rotativă a UE în a doua jumătate a anului 2021, conform BalkanGreenEnergyNews.

În Croația, eforturile UE în materie de schimbări climatice au avut, în general, o primire pozitivă din partea guvernului, a cetățenilor și a presei, dar impactul pandemiei COVID-19 a marginalizat problema. De asemenea, conform raportului, adoptarea și implementarea politicilor cheie legate de climă s-au confruntat cu întârzieri repetate în această țară balcanică.