Screeningul pentru cancerul de sân este considerat esențial pentru un diagnostic timpuriu al bolii, în stadii incipiente, deoarece cancerul mamar nu are manifestări clinice în primele stadii și poate fi descoperit doar prin investigații de specialitate. Ultimele statistici europene arată că, la nivelul Uniunii Europene, există diferențe mari privind ratele de screening pentru cancerul de sân, țările nordice fiind fruntașe în această privință. Diferențe mari există și în privința dotării cu aparatură pentru mamografie, unde Grecia este pe primul loc, la mare distanță față de celelalte state. În mod surprinzător, chiar dacă se află printre ultimele locuri în UE, România stă, totuși, mai bine decât Franța și Germania în privința dotării cu aparatură pentru mamografie, informează 360medical.
Statisticile privind ratele de screening pentru cancer de sân și dotarea cu echipamente pentru mamografie au fost publicate vineri de Eurostat, oficiul statistic al UE. Datele se referă la proporția femeilor cu vârsta cuprinsă între 50 și 69 de ani care au făcut cel puțin o mamografie în precedenții doi ani.
Pe primele locuri în UE după rata de screening pentru cancerul mamar se situează Danemarca (83% în 2021), Finlanda (82,2%) și Suedia (80%), iar pe ultimele locuri (dintre statele pentru care există date disponibile) se află Bulgaria (20,6%), Cipru (24,6%) și Slovacia (25,5%).
Datele sunt valabile pentru anul 2021 și 2020. Pentru România și alte trei state (Grecia, Spania și Portugalia) nu există date disponibile pentru acești ani.
Totuși, potrivit ultimelor date disponibile pentru România în baza de date a Eurostat, rata de screening pentru cancerul mamar era de 9% în 2019 (în creștere de la doar 0,2% în 2017), cea mai mică din UE, cu mult sub rata din țara aflată pe penultimul loc (Bulgaria, 36%).
În privința dotării cu aparatură destinată exclusiv pentru mamografie, România se situează pe antepenultimul loc în UE, cu 0,9 aparate la 1.00.000 de locuitori în 2021, nivel apropiat de cel din Polonia (1 aparat/100.000), dar superior celui din Franța (0,7/100.000) și Germania (0,5/100.000).
Pe primele locuri în această privință se situează Grecia (7,1 aparate/100.000 locuitori), Cipru (5,9) și Belgia (3,6). Nu există date disponibile despre Olanda pentru 2020 și 2021.
În România, cancerul de sân reprezintă a treia cea mai răspândită formă de cancer, cu 12.000 de cazuri noi diagnosticate doar în 2020.
O cercetare realizată de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) în 2021 a arătat că 74% dintre pacienții cu cancer de sân din România sunt diagnosticați în stadiile 2 și 3, iar peste 4% în stadiul 4.
Cancerul mamar nu are manifestări clinice în primele stadii și poate fi descoperit doar prin investigații de specialitate, care să evidențieze chiar și formațiunile mai mici.
De aceea, medicii recomandă un consult anual de senologie chiar în lipsa simptomelor, urmat de proceduri moderne de screening: ecografie cu sonoelastografie sau mamografie digitală cu tomosinteză.
Pentru a crește rata de screening, Planul Național de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) prevede achiziția a 10 unități mobile pentru screeningul cancerului de sân și cancerul de col uterin în România.
