Relația tensionată cu Rusia ar putea aduce mai multe trupe NATO în România și Bulgaria
Publicația Der Spiegel scrie că Tod Wolters, comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa, a sugerat că NATO ar trebui să stabilească o prezenţă militară în Bulgaria şi în România, ca urmare a mişcărilor de trupe ale Rusiei la graniţa cu Ucraina.
Propunerile făcute de Wolters ar extinde misiunea “Enhanced Forward Presence” prin care trupe NATO se află în statele baltice şi în estul Poloniei. Der Spiegel nu a prezentat o declaraţie a lui Wolters, notând însă că are informaţia că generalul a făcut în timpul unei reuniuni online cu lideri militari ai “naţiunilor partenere” un apel pentru întărirea prezenţei militare la frontiera estică a NATO, scrie News.ro.
Acest plan ar “extinde prezenţa NATO (către România şi Bulgaria) prin misiunea Enhanced Forward Presence”.
Vineri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, declara că alianţa va evalua în mod constant necesitatea “adaptării prezenţei şi în sud-estul regiunii”.
“Avem nevoie să ne asigurăm că îi putem proteja şi apăra mereu pe aliaţi de orice ameninţare”, a adăugat el.
Prezenţa trupelor Rusiei la graniţele cu Ucraina a dus la creşterea tensiunilor dintre Moscova şi NATO, iar alianţa i-a cerut Rusiei să nu invadeze ţara vecină.
Rusia neagă zvonurile conform cărora s-ar pregăti să invadeze Ucraina. Vineri, Moscova a cerut garanţii din partea NATO că alianţa va renunţa la orice activitate militară în estul Europei şi în Ucraina.
Invitat la postul de televiziune B1 TV, Cristian Diaconescu, fost șef al diplomației române și actual președinte PMP, a spus că solicitarea Moscovei privind repoziționarea militară a NATO și a Federației Ruse pe frontierele din 1997, deci practic retragerea forțelor aliate inclusiv din fostele statele comuniste care astăzi aparțin lumii euro-atlantice, este una care ridică semne de îngrijorare foarte mari.
Printre altele, Federația Rusă solicită oprirea extinderii NATO. Întrebat dacă poate fi negociabil așa ceva, Cristian Diaconescu a explicat:
„Evident că nu este negociabil. Sunt teme care așa cum sunt prezentate, de regulă, nu se discută în spațiul public. Faptul că președintele Federației Ruse a aruncat aceste subiecte pe piața publică, într-un fel somând Statele Unite peste capul europenilor în a se pronunța în legătură cu unele înțelegeri privind Alianța Nord-Atlantică, foarte complicate… Dincolo de această prevedere, este una care, după părerea mea, ridică foarte, foarte mari semne de îngrijorare, și anume repoziționarea militară a NATO și a Federației Ruse pe frontierele din 1997, deci practic retragerea forțelor Alianței inclusiv din statele membre NATO foste state comuniste. Sunt unele teme care în acest moment funcționează, dar funcționează în relația cu Statele Unite, ca de exemplu alerta timpurie, acea legătură telefonică”.
„Este același mesaj pe care l-au transmis și prin mobilizarea formidabilă la frontiera Ucrainei, peste 175.000 de militari în format de luptă ofensiv, deci nu de exercițiu. Este același tip de mesaj. Acordurile de la Minsk, de exemplu, din 2015, gestionate de grupul Normandia, Franța-Germania, nu au fost aplicate așa cum Moscova și-ar fi dorit. Practic, acele acorduri presupuneau ca Kievul să admită politic, parlamentar, ca Donbas să devină o regiune extrem de autonomă, dacă se poate spune așa, să dea o amnistie în legătură cu luptătorii implicați acolo și abia după aceea Federația Rusă era de acord ca Ucraina să își recâștige frontiera estică, frontiera spre Rusia. În contra-replică, Kievul a cerut în acel moment armament letal de la americani și de la turci și intrarea în NATO, și în momentul acela s-a produs pasul în față”, a adăugat Cristian Diaconescu.









