SOCAR nu reușește să blocheze investigația asupra unui acord secret privind gazele naturale

O instanță federală din Elveția a respins încercările concernului energetic SOCAR din Azerbaidjan de a bloca schimbul de informații bancare cu poliția letonă, legată de investigațiile privind mișcări suspecte de bani în 2017. Mișcările sunt legate de un acord semnat între guvernul maltez și SOCAR Trading, informează The Shift.

The Shift a dezvăluit că fostul ministru Konrad Mizsi este cel care a semnat personal “Acordul de securitate al aprovizionării cu gaze naturale lichefiate”, încheiat între guvernul Maltei și SOCAR Trading, pentru furnizarea de gaze naturale lichefiate (GNL) la stația electrică Electrogas timp de 18 ani, la prețuri în mod ridicol umflate.

The Shift a raportat, de asemenea, modul în care guvernul maltez a mers cât se poate de departe pentru a ascunde existența acestui acord GNL de la Comisia Europeană. Până în prezent, acest acord nu a fost făcut public.

Ancheta este descrisă ca fiind concentrată pe aproximativ 28 de milioane de euro schimbate între entitățile SOCAR cu sediul în Dubai și două entități cu răspundere limitată neidentificate, sumele fiind derulate de băncile din Letonia în perioada 2017-2018. Cererile de copii ale tranzacțiilor, realizate chiar și în parlament, au fost în mod repetat ignorate sau ascunse.

Societățile în comandită limitată, pare-se scoțiene, au apărut într-o serie de investigații azere și rusești privind spălare de bani și mită. În 2018, autoritățile bancare letone au închis ABLV Bank în urma unei presiuni intense a autorităților americane pentru a închide ceea ce acestea numeau efectiv „o spălătorie de bani”. Se înțelege că această investigație provine, cel puțin parțial, din datele confiscate de la ABLV Bank.

Cererea poliției letonă a vizat informații bancare și tranzacții realizate de către SOCAR Trading prin banca sa din Geneva, pentru a investiga originea, printre altele, a acestor 28 de milioane de euro. SOCAR însă s-a opus împărtășirii datelor bancare cu autoritățile letone din cauza riscului ca „în viitor Malta să deschidă proceduri împotriva ei pentru aceste fapte” și că Letonia, la cerere, ar împărtăși aceste informații cu Malta.

Ba mai mult, SOCAR a susținut că faptele „nu constituie spălare de bani în Malta”, așadar, astfel de schimburi de date suplimentare ar încălca Convenția europeană privind asistența reciprocă în materie penală.

Curtea elvețiană a respins afirmația SOCAR, menționând că compania nu a reușit să-și susțină preocupările cu dovezi concrete ale temerilor sale de a încălca Convenția.

SOCAR a căutat, de asemenea, să limiteze perioada de timp (anii) în care informațiile bancare sunt partajate cu Letonia. Și această cerere a fost respinsă de Curtea Elvețiană, care a menționat că acțiunea nu ar trebui să limiteze puterea discreționară a autorităților letone de a investiga toate faptele relevante din acest dosar stufos de corupție, spălare de bani și inginerii financiare.

Hotărârea a fost confirmată în apel.