Statistică îngrijorătoare: Cazurile de cancer ar urma să crească cu 20% în Europa, până în 2045

Un nou raport, prezentat cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului, evidențiază povara tot mai mare a cancerului la nivel mondial, potrivit Euronews.

Se estimează că numărul de cazuri noi de cancer în Europa va crește cu 22,5% în următoarele două decenii, conform noilor estimări ale Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC).

Asta în condițiile în care numărul de diagnostice de cancer crește cu 55% la nivel global între 2022 și 2045, de la aproximativ 19,9 milioane de cazuri de cancer în 2022 la 30,9 milioane de cazuri în 2045.

Noile estimări au fost publicate înaintea Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului, la 4 februarie, și evidențiază “povara tot mai mare” a cancerului și necesitatea de a aborda inegalitățile în materie de cancer, potrivit IARC, agenția pentru cancer a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

}ntre factorii care contribuie la această creștere se numără îmbătrânirea populației, tutunul, alcoolul și obezitatea, precum și poluarea aerului, a precizat agenția.

În prezent, aproximativ una din cinci persoane dezvoltă cancer în timpul vieții, în timp ce aproximativ unul din nouă bărbați și una din 12 femei mor din această cauză.

Pe măsură ce incidența cancerului crește, mortalitatea prin cancer va crește și ea, de la aproximativ 9,7 milioane de persoane în 2022 la 16,6 milioane de persoane la nivel global în 2045.

Numărul deceselor cauzate de cancer în Europa ar putea crește cu 32%, potrivit noii analize.

Cancere comune în Europa și disparități în ceea ce privește tratamentul

În Europa, cel mai frecvent tip de cancer este cancerul de sân, urmat de cancerul de prostată și cancerul colorectal, potrivit estimărilor pentru 2022 ale IARC, agenția OMS pentru cancer.

Conform datelor UE, cele mai frecvente cauze de deces prin cancer în UE sunt cancerul pulmonar, colorectal și de sân.

“Într-un moment în care finanțarea sănătății este supusă unor presiuni din ce în ce mai mari în întreaga Europă, riscăm să anulăm decenii de progrese în vederea îmbunătățirii sănătății și bunăstării a milioane de oameni”, a declarat într-o declarație Dr. Hans Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa. “Pe măsură ce ieșim din pandemia COVID-19, mesajul meu pentru toată lumea – politicieni și cetățeni deopotrivă – este că avem nevoie de mai multă, nu de mai puțină sănătate”.

Un nou raport al Uniunii pentru controlul internațional al cancerului (UICC), publicat tot în această săptămână, a constatat că în Europa există inegalități flagrante în ceea ce privește accesul la îngrijiri pentru cancer.

Persoanele cu un statut socio-economic scăzut din Suedia, de exemplu, prezintă un risc mai mare de a muri de cancer în comparație cu cei mai privilegiați, a precizat UICC.

În Portugalia, aproximativ 30% din cele mai frecvente cauze de cancer sunt legate de consumul de tutun.

“În pofida progreselor înregistrate în ceea ce privește depistarea precoce a cancerelor, precum și tratamentul și îngrijirea pacienților cu cancer, există disparități semnificative în ceea ce privește rezultatele tratamentului cancerului nu numai între regiunile cu venituri ridicate și cele cu venituri scăzute din lume, ci și în interiorul țărilor”, potrivit lui Cary Adams, șeful UICC. “Locul în care locuiește cineva nu ar trebui să determine dacă trăiește sau nu. Există instrumente care să permită guvernelor să acorde prioritate îngrijirii cancerului și să se asigure că toată lumea are acces la servicii accesibile și de calitate. Aceasta nu este doar o problemă de resurse, ci o chestiune de voință politică”.

Printre măsurile solicitate de UICC se numără creșterea finanțării pentru disparitățile în materie de cancer, încorporarea serviciilor oncologice în cadrul prestațiilor naționale de sănătate și implementarea unor programe comune de depistare a cancerului.

Diferențe între țările cu venituri mari și cele cu venituri mici

Noile estimări ale Observatorului Global al Cancerului din cadrul IARC au constatat mari inegalități între țările mai dezvoltate și cele subdezvoltate.

În țările cu un Indice de Dezvoltare Umană (IDH) ridicat, un indicator bazat pe educație, speranță de viață și venituri, una din 12 femei va fi diagnosticată cu cancer de sân, în timp ce una din 71 de femei va muri din această cauză.

Însă în țările cu un IDH scăzut, doar una din 27 de femei este diagnosticată cu cancer de sân, dar una din 48 de femei moare din această cauză.

“Femeile din țările cu un IDH scăzut au cu 50% mai puține șanse de a fi diagnosticate cu cancer de sân decât femeile din țările cu un IDH ridicat, însă prezintă un risc mult mai mare de a muri din cauza acestei boli, din cauza diagnosticării târzii și a accesului inadecvat la un tratament de calitate”, a declarat Isabelle Soerjomataram, șefa adjunctă a secției de supraveghere a cancerului din cadrul IARC.

În general, numărul estimat de cazuri noi de cancer în țările cu IDH scăzut va crește cu 107% între 2022 și 2045, în timp ce numărul estimat de cazuri de cancer în țările cu IDH ridicat va crește cu 36%.

“Diagnosticul, tratamentul și supraviețuirea nu ar trebui să depindă de locul în care te-ai născut sau de veniturile pe care le câștigi. Învingerea cancerului trebuie să fie un efort al întregii societăți, care să reunească toate părțile sistemului de sănătate de-a lungul întregului parcurs de îngrijire”, a adăugat Kluge.

Între timp, un sondaj realizat de OMS în 115 țări a arătat că majoritatea țărilor nu finanțează în mod adecvat serviciile oncologice ca parte a acoperirii medicale, iar experții solicită investiții majore pentru a aborda diferențele dintre țări.

IARC a subliniat anterior că estimările ar trebui interpretate cu “prudență” din cauza limitărilor datelor privind cancerul la nivel mondial, “în special în țările cu venituri mici și medii”.