STUDIU | Care sunt tendințele globale ale consumatorilor în 2021

Anul 2020 a fost unul care a adus schimbări pe toate planurile, accelerând anumite tendințe și forțând schimbări care altfel nu s-ar fi produs. Consumatorii au reușit însă să se adapteze, așa cum au făcut-o și companiile. Interesul față de societate, o mai bună experiență digitală, oferirea unui sentiment de comoditate sau atenția sporită față de sănătate sunt doar câteva dintre lucrurile pe care consumatorii le cer acum din partea retailerilor.

În cadrul studiului „Top 10 Global Consumer Trends 2021”, citat de Revista Progresiv, Euromonitor a identificat tendințele care reflectă noile obiceiuri de consum, dar și care sunt cauzele acestora și care va fi impactul global asupra companiilor din industrie.

1. Afaceri mai bune, o lume mai bună

Consumatorii cer astăzi companiilor să fie interesate de lucruri mai importante decât veniturile, fără a mai percepe afacerile ca fiind entități conduse de ideea profitului. Protejarea sănătății și interesul față de societate și mediu se numără printre noile așteptări ale consumatorilor. Mai mult, companiile ar trebui să contribuie la remodelarea lumii într-un mod sustenabil, facilitând trecerea de la o economie bazată pe volum la una bazată pe valoare și care are ca scop reducerea inegalității sociale.

Utilizarea unei cantități mai mici de plastic era prioritară pentru consumatori înainte de pandemie, urmată îndeaproape de îngrijorarea cu privire la schimbările climatice. În timpul pandemiei de COVID-19, atenția publică a trecut de la mediu către situații sociale urgente. Astfel, consumatorii se așteptau ca mărcile să protejeze sănătatea și bunăstarea forței de muncă, ajutând în același timp comunitățile locale.

Criza sănătății a afectat profund nevoile oamenilor și obiceiurile de cumpărături; o mai mare empatie față de brandurile cu un puternic simț al responsabilității sociale a devenit o constantă în rândul consumatorilor. Iar atunci când companiile au acordat prioritate oamenilor în fața profitului, probleme precum cea a încălzirii globale au trecut pe locul doi. Cu toate acestea, problemele respective nu vor dispărea din conștiința colectivă.

Consumatorii vor reconstrui piața, alegând branduri care să ajute lumea să fie mai curată, mai sănătoasă, mai rezistentă și mai echitabilă, scriu cei de la Euromonitor.

2. Realitatea figitală

Figital este termenul pe care cei de la Euromonitor l-au folosit pentru a descrie legătura creată între lumea fizică și cea digitală. Astfel, realitatea figitală este un hibrid de lumi fizice și virtuale în care consumatorii pot să trăiască, să lucreze sau să facă cumpărături. Companiile pot duce elemente virtuale în spațiile fizice ale consumatorilor, stimulând astfel vânzările în zona de e-commerce și având posibilitatea de a colecta date.

Aparate inteligente și tehnologii precum realitatea augmentată (AR) sau realitatea virtuală (VR) i-au ajutat pe consumatori să își formeze noi obiceiuri în jurul muncii, învățării, exercițiilor fizice, a cumpărăturilor sau a socializării. Digitalul a facilitat crearea realității figitale, care ține consumatorii conectați în ciuda faptului că sunt separați fizic de lumea exterioară. Dispozitivele au devenit unelte esențiale pentru a derula o gamă variată de activități, iar mulți dintre consumatori, în special cei tineri, de multe ori nici nu mai fac distincția între conceptele de fizic sau virtual.

Mărcile pot beneficia de această realitate, oferind soluții noi pentru a ajunge la un public cât mai larg; servicii precum cumpărăturile în grup prin videoconferințe, experiențele de călătorie prin dispozitive de realitate virtuală sau chiar producerea unor cosmetice, băuturi sau bunuri personale prin inteligența artificială pot aduce un mare avantaj competitiv.

3. În căutarea comodității pierdute

Consumatorii doresc comoditatea realității de dinainte de pandemie, tânjind după ușurința luată ca atare înainte ca obiceiurile zilnice să fie răsturnate. Prin urmare, companiile sunt supuse unei presiuni uriașe de a-și adapta rapid operațiunile.

COVID-19 a redus ocaziile de impuls, cumpărăturile reprezentând acum o activitate planificată. Consumatorii trebuie astăzi să își programeze lucruri pe care înainte le puteau face spontan, așa cum ar fi vizitele la magazin, evenimentele sociale sau pur și simplu mesele luate în oraș. Ei își doresc să recâștige acel sentiment de lejeritate și se îndreaptă către canalele digitale pentru a obține același nivel de flexibilitate. Este evident că pandemia a accelerat digitalizarea, iar comerțul digital oferă o experiență similară, fără a fi însă nevoie de prezența noastră fizică. Cu toate acestea, gradul de utilizare variază între generații, iar companiile trebuie să înțeleagă ceea ce fiecare consumator percepe drept „convenabil”.

Spre exemplu, cei mai tineri preferă digitalul unei interacțiuni fizice, în timp ce consumatorii mai în vârstă preferă să se adreseze unui reprezentant al serviciului de relații cu clienții.
Astfel, soluții precum garantarea disponibilității unui produs sau serviciile pe bază de abonament pot
minimiza sau elimina numărul de călătorii de cumpărături necesare. Metode noi, cum ar fi codurile QR, permit consumatorilor să navigheze prin meniuri sau să caute produse în timp ce așteaptă la rând pentru a plăti.

Indiferent de cum va evolua criza sanitară, retailerii trebuie să îi atragă pe acei consumatori care tânjesc după comoditate prin intermediul canalelor digitale.

4. Rearanjarea obiceiurilor de consum

Bunăstarea mentală a fost un lucru important pentru consumatori și reprezintă, în continuare, un indicator al sănătății. Pandemia a adus noi factori de stres, inclusiv riscul de șomaj sau dificultăți economice, izolare sau nevoia de noi roluri și abilități. Forțați de împrejurări, consumatorii au înțeles că tratarea simptomelor nu este o rezolvare, ci mai mult o amânare, iar confruntarea problemelor de fond reprezintă cea mai bună soluție.

În consum, acest fenomen s-a tradus prin reconfigurarea cheltuielilor către produse sau servicii care să servească pe termen lung, nu doar să rezolve probleme pe loc.
Mai exact, înainte de pandemie, 46% dintre consumatorii din Generația Z și 50% dintre Mileniali preferau să cheltuie bani pe experiențe în loc de lucruri, dar restricțiile impuse de autorități au dus la creșterea interesului față de activitățile ce pot fi desfășurate în interiorul casei.

Vânzările globale de produse destinate hobby-urilor sau educației au scăzut între 2014 și 2019, dar ar urma să înregistreze o creștere importantă ca urmare a pandemiei. În altă zonă, consumatorii se îndreaptă către confortul oferit de nostalgie – spre exemplu, snackuri pe care le consumau în copilărie și care le oferă un moment de liniște.

Astfel, amenințările percepute de fiecare individ în parte, fie de ordin economic sau social, îl vor face pe acesta să caute servicii care să îl ajute în fața schimbărilor iminente.

5. Consumatorii prudenți

Pe măsură ce cheltuielile neesențiale dispar, companiile trebuie să aducă în fața consumatorilor propuneri de o mai mare valoare, unele care să ofere calitate, dar și un preț convenabil. Mai mult, atributele acestor produse ar trebui să aibă o poveste și o puternică legătură cu sănătatea și starea de bine.
Lipsa siguranței financiare va duce la amânarea investițiilor care nu sunt esențiale, aici încadrându-se o gamă variată de produse. Consumatorii prudenți vor apela la downgrade și se vor îndrepta către mărcile private. Pandemia de COVID-19 va duce la planificarea cumpărăturilor și la trecerea către consumul rațional.

Este clar că mediul economic va continua să influențeze cheltuielile. În același timp, trecerea la mărci private îi va ajuta pe retaileri. Cu toate acestea, companiile ar trebui să îi identifice pe consumatorii dispuși să ofere în plus pentru produse sau servicii premium, investind în atragerea acestora.