Taxarea suplimentară a produselor cu zahăr, tot mai activă în Europa. Ce mai așteaptă România?

Cea mai recentă țară din Europa care impune o taxă pe zahăr pentru a schimba comportamentele alimentare ale oamenilor este Polonia. Aceasta a introdus o taxă pentru băuturile cu un conținut ridicat de zahăr și alcoolice, de la 1 ianuarie 2021, conform RetailMarketExperts. Tot de la aceeași dată și Italia suprataxează băuturile îndulcite.

Noul “supliment fiscal”, cum îi spune executivul, adaugă un cost fix, de 0,50 de zloţi (0,11 euro) la costul unui litru de băutură care conţine zahăr sau îndulcitori. Există, în plus, un cost suplimentar de 0,05 zloţi pe litru pentru fiecare gram de zahăr peste 5 g/100 ml. Guvernul a explicat că veniturile astfel obţinute nu vor intra la bugetul de stat, ci vor merge în sistemul de sănătate publică.

Spania are prevăzută, de asemenea, o inițiativă similară – bugetul pentru 2021 include o creștere a taxei pe valoare adăugată pentru băuturile cu zahăr sau îndulcitori de la 10%, cât este în prezent, la 21%. Guvernul speră că pachetul complet va aduce la buget 400 de milioane de euro suplimentar în 2020-2021.

Înainte de pandemie, Franța și Ungaria au implementat un sistem similar de suprataxare a zahărului sau a produselor cu zahăr. Creșterea taxelor ar urma să aducă aproape 700 de milioane de euro suplimentar la buget.

Modelul maghiar, lăudat de OMS

Budapesta aplică din septembrie 2011 taxe pentru îmbunătăţirea sănătăţii publice, iar pachetul de impozitare suplimentară conţine taxe suplimentare de 4% nu doar pentru băuturi îndulcite, ci şi pentru băuturi ener­gizante, snacks, condimente, conserve de fructe şi produse dulci preambalate.

„Un număr mare de maghiari, peste 20% din total, şi-au redus consumul de junk food, acest lucru datorându-se atât preţurilor mai mari, cât şi companiei publice de informare care a însoţit iniţiativa”, a declarat Eva Martos, directorul general al Institutului Naţional pentru Alimente şi Ştiinţa Nutriţiei din Ungaria.

Inițiativa nu a rămas fără rezultat, modelul maghiar a fiind lăudat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de diverşi specialişti în sănătate publică. Suprataxa chiar a avut un impact şi asupra producătorilor de junk food. În 2018, circa 40% dintre aceştia îşi modificaseră reţetele pentru a-şi face produsele mai sănătoase.

Italia ar introduce taxa… și nu prea

În Italia situația este mai complicată. Ca urmare a acestor noi taxe, programate să fie introduse în 2021, nu numai că o serie de întreprinderi cu produse alimentare și băuturi au declarat că vor să nu mai investească în Italia, dar au spus chiar că vor să închidă fabricile existente.

În Catania, de exemplu, din cauza acestor noi taxe, o fabrică locală ar putea să concedieze un număr de angajați, în timp ce în același timp își mută instalațiile de producție într-o țară din afara UE, dar pe continentul european. Alte închideri sau reduceri de personal sunt o posibilitate și în alte regiuni.

Conform unui document publicat de Parlamentul European, politica guvernului italian de a percepe taxe aparent „ecologice” (așa-numita taxă pe zahăr și impozitul pe plastic) a dus deja la proteste din partea producătorilor și a sindicatelor  împotriva acestor taxe, care sunt recunoscute pe scară largă ca fiind inutile și dăunătoare din punct de vedere economic, având în același timp puține sau niciun efect asupra mediului.

România? Joaca de populismul

Cu una dintre cele mai precare stări ale sănătății din Uniunea Europeană, România se joacă de-a populismul. Măsura “taxei pe zahăr” ar aduce 684 de milioane de euro la buget și a fost propusă și de guvernul României în 2019 cu scopul de „a promova alegerile sănătoase ale consumatorului“.

Măsura a stârnit critici imediate deoarece aparent ar reprezenta o încălcare a promisiunii guvernului de a nu majora taxele. Și cu asta… basta. Caz închis, viață dulce în continuare.