UE dorește să conecteze Europa cu Asia prin intermediul unui cablu de internet prin Alaska

Comisia Europeană are în vedere finanțarea unui cablu de fibră optică pentru a conecta Europa de Asia prin Arctica și pentru a evita punctele de sufocare existente, au declarat pentru EURACTIV doi oficiali europeni familiarizați cu problema, sub condiția anonimatului.

Consorțiul din spatele proiectului Far North Fiber este format din compania din Alaska Far North Digital și Cinia din Finlanda. Cablul ar avea o lungime de 14.000 km și ar lega Scandinavia și Irlanda de Japonia, trecând prin Arctica, cu conexiuni în Groenlanda, Canada și Alaska.

Cinia a conceput inițial proiectul în 2018, trecând pe ruta polară Pasajul Nord-Est în colaborare cu operatorul rus de telecomunicații MegaFon. Acordul s-a destrămat anul trecut din cauza tensiunilor geopolitice crescânde cu Moscova. La rândul său, Rusia se pregătește să lanseze propriul său cablu arctic, Polar Express, în 2026.

Planul de infrastructură a fost, prin urmare, reconfigurat în decembrie 2021 pentru a traversa Pasajul de Nord-Vest și a vizat căutarea investitorilor pentru a finanța un cost total estimat la 1,15 miliarde de dolari.

Trecerea prin Arctica ar însemna, de asemenea, că cablul ar fi mai scurt decât cele existente, reducând așa-numita latență a datelor, timpul necesar informațiilor pentru a călători dintr-un punct în altul.

„Ar fi un cablu foarte scump, iar viabilitatea comercială a acestuia este incertă. Latența mai mică în sine nu determină dacă un cablu este construit”, a spus Alan Mauldin, director de cercetare la TeleGeography, o companie de cercetare de piață a telecomunicațiilor.

Cablul ar fi primul care va conecta Europa de Asia fără a trece prin Canalul Suez din Egipt, un punct critic de sufocare în ceea ce privește infrastructura internetului și comerțul internațional. În urma recentului sabotaj al conductelor North Stream, suspectate a fi de origine rusă, Bruxelles-ul este din ce în ce mai precaut față de aceste puncte unice de eșec.

Compania italiană Sparkle construiește deja un cablu care ar ocoli Suezul prin Israel, Iordania și Arabia Saudită, dar care nu ar aborda dependența de contextul geopolitic al unei singure regiuni.

Comisia Europeană a prezentat pentru prima dată săptămâna trecută ideea de cofinanțare a fibrei Far North Fibre reprezentanților țărilor UE.

UE dorește să o prezinte ca una dintre principalele realizări ale cooperării transatlantice la următoarea reuniune ministerială a Consiliului pentru Comerț și Tehnologie UE-SUA din decembrie.

Cu toate acestea, EURACTIV înțelege că sprijinul Washingtonului nu este confirmat pentru că Statele Unite nu sunt încă convinse că această rută ar fi o prioritate strategică pentru ele.

Proiectul s-ar încadra într-un context mai larg al militarizării Arcticii, o regiune care creează din ce în ce mai mult tensiuni geopolitice pe măsură ce topirea ghețarilor deschide rute comerciale strategice și rezerve de materii prime.

UE a adoptat anul trecut prima strategie pentru Arctica, care a făcut, de asemenea, o referire la investițiile în conectivitate și infrastructura critică, reflectând anxietatea tot mai mare față de tensiunile geopolitice din Arctica într-un moment în care China, Rusia și SUA luptă deja pentru influența în regiune.

„Infrastructura critică este noua frontieră a războiului, iar UE va fi pregătită”, a declarat președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, la Summitul digital de la Tallinn luni (10 octombrie).

De fapt, întreruperea rețelelor marine datează din Primul Război Mondial, când unul dintre primele acte ale britanicilor a fost distrugerea cablurilor telegrafice submarine ale Germaniei, întrerupându-le de la comunicațiile globale și instituind primul sistem de supraveghere la scară globală.

„Vedem evident că suntem mai vulnerabili acum”, a declarat al doilea oficial al UE pentru EURACTIV, menționând că problema a fost neglijată de mult timp, dar acum multe țări UE, în special din nordul Europei, fac eforturi pentru a-și diversifica cablurile subacvatice.

Franța, puterea militară a Europei, își crește capacitatea de adâncime ca parte a unui program militar de combatere a amenințărilor hibride asupra infrastructurii de telecomunicații subacvatice.

Cablul optic arctic ar putea avea și o dimensiune militară, deoarece infrastructura militară ar fi prima vizată în cazul unei escalade.

În ultima dezbatere plenară din Parlamentul European, von der Leyen a stabilit un plan în cinci puncte pentru îmbunătățirea securității infrastructurii submarine critice. O componentă fundamentală este utilizarea sistemelor prin satelit pentru monitorizarea traficului naval.

O stație importantă a Agenției Spațiale Europene care se conectează cu sistemul său de satelit Galileo are sediul în Svalbard, un arhipelag norvegian din Oceanul Arctic. În ianuarie, cablurile submarine care leagă stația de satelit Svalbard din Norvegia de continent au fost întrerupte.

Cu câteva luni mai devreme, o rețea de senzori submarini ai Observatorului Oceanului Norvegian a fost de asemenea întreruptă, stârnind suspiciuni de sabotaj. Rusia a fost principalul suspect și în acest caz, fiind una dintre puținele țări cu astfel de capacități.

Întrucât sistemul european de satelit urmează să joace un rol esențial în monitorizarea infrastructurii maritime critice, întreruperea acesteia ar paraliza grav capacitatea de răspuns a UE.

Agenția Spațială Europeană nu a răspuns la întrebarea EURACTIV privind modul în care sabotarea comunicațiilor pe fundul mării ar afecta funcționarea sistemului de satelit Galileo. Nici Comisia Europeană și Far North Digital nu au furnizat niciun comentariu până la data publicării.