De ce valurile de căldură din această vară ar putea crește bonul de la supermarket anul viitor?
Deși inflația prețurilor la alimente s-a temperat în zona euro, economiștii afirmă că temperaturile extreme din această vară reprezintă acum o amenințare mai mare pentru prețurile din supermarketuri de anul viitor decât recentul conflict din Iran, întrucât pierderile suferite de culturi ar putea cântări mai greu decât efectul, aflat în diminuare, al costurilor ridicate cu combustibilul și îngrășămintele, scrie Euronews.
Inflația prețurilor la alimente a început, în sfârșit, să scadă în zona euro, oferind o oarecare ușurare gospodăriilor după ani de creștere a cheltuielilor pentru alimente.
Însă economiștii avertizează că această perioadă de respiro s-ar putea să nu dureze.
În locul conflictului recent cu Iranul, temperaturile extreme din această vară se conturează acum drept cel mai mare risc pentru prețurile alimentelor de anul viitor, seceta și valurile de căldură amenințând recoltele din întreaga Europă și nu numai.
„Considerăm că valurile de căldură din această vară vor exercita o presiune mai puternică de creștere asupra prețurilor alimentelor anul viitor decât conflictul”,
a declarat Tomas Dvorak, economist principal la Oxford Economics, într-un raport recent.
Avertismentul vine în pofida temerilor exprimate anterior în acest an, potrivit cărora prețurile mai mari la petrol și îngrășăminte, declanșate de conflictul dintre Israel și Iran, s-ar fi reflectat rapid în prețurile de la rafturile supermarketurilor.
Aceste îngrijorări s-au atenuat pe măsură ce prețurile petrolului și ale îngrășămintelor au scăzut după încetarea ostilităților. Economiștii afirmă că, de regulă, este nevoie de aproximativ un an pentru ca șocurile globale ale prețurilor materiilor prime să ajungă la consumatori; prin urmare, creșterea bruscă anterioară ar putea exercita în continuare o presiune moderată de majorare a prețurilor alimentelor în 2027.
Economiștii de la Oxford Economics și Deutsche Bank anticipează o accelerare a inflației prețurilor la alimente anul viitor, pe măsură ce costurile mai ridicate ale materiilor prime se propagă de-a lungul lanțului de aprovizionare alimentară.
Costurile mai mari ale energiei și îngrășămintelor influențează prețurile alimentelor prin două canale principale. În primul rând, energia este utilizată pe întreg lanțul de aprovizionare – de la tractoare și transport până la procesare, ambalare și refrigerare – ceea ce scumpește producția. În al doilea rând, prețurile îngrășămintelor cresc odată cu costurile gazelor naturale, majorând cheltuielile fermierilor. Este nevoie de timp pentru ca aceste costuri să se reflecte în prețurile de la raft: prețurile energiei pot influența costul îngrășămintelor în câteva săptămâni, însă reducerea utilizării acestora sau modificările în structura culturilor duc, de obicei, la creșterea prețurilor alimentelor abia după următoarea recoltă.
Oxford Economics estimează că impactul cumulat al prețurilor mai mari la petrol, îngrășăminte și materii prime agricole ar putea adăuga aproximativ 0,5 puncte procentuale la inflația prețurilor alimentelor din zona euro în cursul anului viitor. Se preconizează că acest efect se va amplifica treptat, afectând mai întâi alimentele proaspete și ulterior produsele procesate.
Totuși, principala incertitudine în prezent este legată de condițiile meteorologice. Temperaturile ridicate și seceta pot reduce randamentul culturilor, ducând la creșterea prețurilor la fructe, legume, cereale și alte produse agricole. Oxford Economics estimează că doar factorul meteorologic ar putea adăuga până la un punct procentual la inflația prețurilor alimentelor anul viitor, contribuind la creșterea acesteia în zona euro până la aproximativ 3% în 2027.
Se estimează că doar factorul meteorologic ar putea adăuga până la un punct procentual la inflația prețurilor alimentelor anul viitor.
Economiștii de la Deutsche Bank au constatat că, deși prețurile petrolului și ale îngrășămintelor au scăzut de la nivelurile maxime atinse, șocul înregistrat pe piața materiilor prime în perioada martie-iunie ar putea totuși să majoreze prețurile alimentelor cu aproximativ 1,3% în Regatul Unit și cu 0,8% în zona euro în cursul anului viitor. Acest lucru ar adăuga circa 0,1 – 0,15 puncte procentuale la rata generală a inflației.
De ce continuă să încetinească inflația prețurilor la alimente
Inflația prețurilor la alimente în zona euro a scăzut de la 2,5% în ritm anual, în decembrie 2025, la 1,6% în iunie 2026, conform estimării preliminare a Eurostat. Aceasta reprezintă cea mai scăzută valoare a inflației armonizate a prețurilor la alimente de la jumătatea anului 2021.
Indicatorii anticipativi sugerează că inflația prețurilor la alimente ar putea rămâne la un nivel scăzut în restul anului. Această încetinire a fost susținută de o recoltă bogată de cereale în 2025 și de un exces de ofertă de lapte crud, factori care au dus la scăderea prețurilor produselor lactate.
De asemenea, s-au atenuat șocurile globale anterioare, prețurile la ciocolată, cacao și cafea stabilizându-se după creșterile accentuate din 2025. În același timp, prețurile uleiului de măsline continuă să scadă față de nivelurile record înregistrate în 2022, iar costurile mai mici ale energiei au redus cheltuielile de procesare a alimentelor.
Oxford Economics estimează că acești factori vor menține inflația prețurilor la alimente la un nivel scăzut în lunile următoare și și-a revizuit în scădere prognoza privind inflația pentru alimente, alcool și tutun la 2,1% pentru anul 2026.
„Totuși, considerăm că inflația prețurilor la alimente este în continuare predispusă la accelerare, doar că acest lucru se va produce cu o întârziere mai mare decât am anticipat anterior”,
se arată în raport.
Și economiștii de la Deutsche Bank semnalează o atenuare a presiunilor asupra prețurilor. Piețele contractelor futures sugerează că prețurile energiei ar trebui să scadă treptat în lunile următoare, în timp ce prețurile globale ale alimentelor și îngrășămintelor s-au stabilizat în mare măsură. Prețurile la poarta fermei și cele angro continuă, de asemenea, să indice o inflație moderată a prețurilor la alimente.
Cu toate acestea, ei avertizează că o eventuală reizbucnire a tensiunilor geopolitice ar putea inversa această tendință.
De ce valurile de căldură din această vară ar putea duce la creșterea prețurilor alimentelor anul viitor
Valurile de căldură și condițiile meteorologice neobișnuit de calde și uscate din această vară ar putea avea un impact mai mare asupra prețurilor alimentelor decât șocul inițial al prețurilor materiilor prime. Deteriorarea culturilor este deja considerată inevitabilă, iar noi valuri de căldură ar putea reduce și mai mult recoltele, alimentând inflația prețurilor la alimente în 2027.
Un fenomen El Niño puternic ar putea, de asemenea, să intensifice fenomenele meteorologice extreme, sporind riscul unor noi perturbări.
„Impactul condițiilor meteorologice nefavorabile s-ar putea amplifica din cauza fenomenului El Niño, deosebit de puternic în acest an. Estimăm că acesta va adăuga până la un punct procentual la inflația prețurilor alimentelor anul viitor și ne vom revizui prognoza pentru 2027 la aproximativ 3%”,
a precizat Oxford Economics.
Se preconizează că această creștere a prețurilor va avea loc în prima jumătate a anului 2027, urmând să se atenueze treptat în a doua jumătate a anului.
Costul pe termen lung al valurilor de căldură
Oxford Economics face referire la un document de lucru al BCE din 2023, care a constatat că temperaturile în creștere continuă să alimenteze prețurile alimentelor și inflația generală în timp, având cel mai puternic impact asupra sectorului alimentar. De asemenea, studiul a relevat că temperaturile ridicate pot continua să influențeze inflația timp de până la 12 luni după șocul meteorologic inițial.
Documentul de lucru al BCE estimează că, până în 2035, încălzirea globală ar putea majora inflația anuală medie globală a prețurilor la alimente cu 0,92 până la 3,23 puncte procentuale, în funcție de scenariul climatic. De asemenea, studiul a relevat că valul de căldură din Europa din 2022 a dus la creșterea inflației prețurilor la alimente în Europa cu 0,67 puncte procentuale și în zona euro cu 0,78 puncte procentuale, cele mai pronunțate efecte fiind înregistrate în sudul Europei.
Însă viitoarele valuri de căldură ar putea avea un impact și mai mare asupra prețurilor la alimente. Pe măsură ce încălzirea continuă, se preconizează că impactul inflaționist al verilor extreme se va intensifica. BCE estimează că, dacă un val de căldură similar celui din 2022 ar avea loc în condițiile climatice din 2035, acesta ar majora inflația prețurilor la alimente în Europa cu aproximativ un punct procentual, comparativ cu 0,67 puncte procentuale în prezent. Cercetătorii susțin că, pe măsură ce clima se încălzește, culturile devin mai vulnerabile la stresul termic; prin urmare, este probabil ca același val de căldură să provoace pierderi mai mari ale recoltelor și presiuni mai puternice asupra prețurilor la alimente.









