#LecțiaDeEconomie: “Cumpărați zvonul, vindeți știrile!” Care este sensul expresiei economice?
„Cumpărați zvonul, vindeți știrile” (în engleză “Buy the rumor, sell the news”) este un fenomen speculativ care se întâmplă pe majoritatea piețelor, în special pe piețele financiare. Investitorii transformă uneori această idee într-o strategie de tranzacționare care se bazează pe ceea ce cred că va apărea într-un raport sau eveniment economic viitor.
Sub umbrela #LecțiadeEconomie, aducem în atenția publicului nostru concepte, doctrine, termeni, principii economice sau chiar evenimente celebre care și-au pus amprenta asupra economiei de-a lungul timpului. Sau cel puțin de la Adam Smith încoace. Așteptăm sugestiile Dvs., ale cititorilor fideli afaceri.news, pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate în #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook și Twitter.
Atunci când un investitor cumpără un activ bazat pe această speculație, acest moment constituie faza zvonului din cadrul strategiei. Odată ce evenimentul așteptat trece sau raportul este dat publicității, veștile se transformă in date concrete și sunt făcute publice, iar investitorii își lichidiează apoi pozițiile, înainte ca piața să se miște intr-un sens sau altul, explică Financial Market.
Pe piețele de capital, investitorii cumpără adesea în funcție de așteptările viitoare privind evoluția fluxurilor de numerar anticipate sau a profitabilității companiilor. Aceasta înseamnă că, în cazul în care se preconizează că o companie va furniza acționarilor mai multe venituri decât se credea anterior, investitorii vor cumpăra rapid pentru a profita de dividendele viitoare sau prețurile majorate ale acțiunilor.
Investitorii care utilizează această strategie tind să caute active subevaluate când știrile sau informațiile potențiale sugerează că un activ poate produce mai multe fluxuri de numerar viitoare. Acesta este „zvonul” – adică se spune că activul ar merita mai multă atenție în următoarele câteva săptămâni sau luni. Investitorii vor cumpăra acel activ până în momentul în care nu mai este subevaluat. Cu toate acestea, dacă zvonul este fals (activele nu sunt subevaluate), atunci o știre sau un raport financiar care se încadrează ușor sub așteptări va provoca pe de altă parte o vânzare rapidă, ceea ce va pune presiune pe prețul activelor.
Un exemplu aplicat tranzacționării Forex
Un scenariu valutar comun care produce atât zvonuri, cât și știri se referă la banca centrală a unei țări și la politica sa de dobândă, scrie TheBalance. Atunci când o bancă centrală crește ratele dobânzii, aceasta semnalează adesea o economie puternică. În acest caz, comercianții valutari se așteaptă să crească valoarea monedei.
Iată cum funcționează zvonul la operațiunile în valută: Să presupunem că un comerciant valutar ia în considerare un plan pentru ca o bancă centrală să crească ratele dobânzii. Pe baza acestui zvon, comerciantul poate cumpăra moneda corespunzătoare. Urmează știrea. Când banca centrală mută efectiv rata dobânzii, comerciantul valutar va urmări cum știrile cresc valoarea monedei în sus. Odată ce moneda atinge o valoare suficient de mare pentru a obține un profit frumos comerciantului, acel comerciant va „vinde știrile” și va tranzacționa moneda la un preț mai mare.
Implicațiile „Cumpărați zvonul, vindeți știrile!”
Dacă sunteți comerciant, una dintre frustrările dvs. mari este să cumpărați ceva despre care știți că este puternic, doar pentru a vedea cum își pierde valoarea printr-o vânzare. Există multe motive pentru care acest lucru s-ar putea întâmpla, dar s-ar putea reduce pierderea privind modul în care comercianții procesează informațiile. Această idee a fost evidențiată în cartea Thinking, Fast and Slow, economistul câștigător al Premiului Nobel Daniel Kahneman.
În acest caz, un comerciant are timp să digere știrile înainte de a face o tranzacție, în timp ce alți comercianți acționează rapid de îndată ce apar zvonurile. Comercianții cu acțiune lentă sunt tocmai cei ce oferă adesea lichiditatea pentru comercianții care nu știu. Acești comercianți profită atunci de „zvon” sau de „știri”.
Când apare un eveniment de știri bune și prețul crește, intrarea pe piață în urma unui comunicat de presă ce laudă prețul bun poate fi cel mai prost moment pentru a intra pe piață. Atunci toți ceilalți care au cumpărat acțiunile la prețul mai mic ar putea ieși din piață pentru a obține un profit. Există puține lucruri în tranzacționare valutară mai frustrant decât a fi doar o sursă de lichiditate pentru alți traderi.
Una dintre cele mai bune modalități de a evita această soartă este să rezistați tentației retragerii banilor după un eveniment de știri bune. De asemenea, poate fi în avantajul dvs. dacă așteptați o scurtă perioadă până la inversarea direcției prețului, pentru a cumpăra la un preț mai bun.
Citiți și episoadele anterioare din #LecțiadeEconomie:
#LecțiadeEconomie: Ce este factoring-ul? Avantaje și “mituri” despre factoring
#LecțiadeEconomie: Foarte la modă, ce înseamnă totuși “economia circulară”? Ce beneficii avem?
#LecțiadeEconomie: Care e diferența între inflație și deflație? De ce inflația poate fi bună?
#LecțiadeEconomie: Vinde în mai și cară-te! Care e sensul zicalei “Sell in May and go away”?
#LecțiadeEconomie: Ce este IPO? Cum se calculează, care sunt aspectele care influențează IPO?
#LecțiadeEconomie: Ce este deficitul de cont curent? Cum trebuie gestionat, cum stă România?
Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate sub umbrela #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook și Twitter.









