Analiză The Economist: Cât îi costă pe americani politicile lui Donald Trump?

De când Donald Trump a preluat funcția în ianuarie anul trecut, economia americană a continuat să fie invidiată de țările bogate. În 2025, în timp ce Marea Britanie, Franța și Japonia au înregistrat o creștere anuală a PIB-ului de aproximativ 1%, iar Germania a rămas practic pe loc, producția americană a crescut cu 2,1%. În ultimele 15 luni, piețele bursiere americane au atins un nivel record după altul. Toate acestea s-au întâmplat chiar dacă președintele a lansat politici aparent anti-creștere, precum deportările în masă ale lucrătorilor migranți și războaiele comerciale haotice, potrivit The Economist.

Acest lucru i-a lăsat perplecși pe observatorii care prevăzuseră un dezastru economic. Poate, șoptesc unii acum, politicile nu sunt atât de distructive pe cât presupunea economia mainstream. Alții se întreabă ce s-ar fi putut întâmpla. În ciuda întregii sale forțe, economia Americii ar putea, conform acestei interpretări, să se descurce și mai bine. Dar cu cât mai bine? Altfel spus: cât de mare este „taxa MAGA” impusă puterii economice mondiale?

O modalitate de a ajunge la o cifră este să ne imaginăm cum ar arăta economia americană în absența acestei taxe. Trump a moștenit o economie care creștea puternic. De atunci, aceasta a beneficiat de trei impulsuri, pe care The Economist le-a cuantificat aproximativ.

Primul factor este boom-ul investițiilor în inteligența artificială. Cheltuielile de capital ale doar patru giganți din domeniul cloud computingului bazat pe AI — Alphabet, Amazon, Meta și Microsoft — au depășit 350 de miliarde de dolari în 2025 și, conform celor mai recente rapoarte financiare ale acestora, se preconizează că vor crește până la aproximativ 700 de miliarde de dolari în 2026.

Această explozie a declanșat un val de cheltuieli pentru centre de date, cipuri, sisteme de răcire și software. În 2025, investițiile reale în echipamente de procesare a informațiilor, software și centre de date au crescut cu peste 15%. În termeni bruti, această creștere a contribuit cu aproape un punct procentual la creșterea anualizată a PIB-ului, reprezentând aproape jumătate din expansiunea economiei.

Această cifră exagerează însă contribuția reală a cheltuielilor din domeniul AI la PIB-ul american. Aproximativ două treimi din cheltuielile pentru centrele de date sunt destinate echipamentelor, o mare parte dintre acestea fiind importate de la producători asiatici, de exemplu din Coreea de Sud și Taiwan. Atunci când firmele americane achiziționează aceste componente, cea mai mare parte a activității economice se desfășoară în străinătate. Pentru a estima cât din aceste cheltuieli contribuie efectiv la PIB-ul american, scădem creșterea importurilor reale de echipamente din creșterea investițiilor legate de AI. Conform calculelor noastre, aproximativ 50 de miliarde de dolari din boom-ul investițiilor în AI din 2025 au reflectat producția internă suplimentară, contribuind cu aproximativ 0,2 puncte procentuale la creșterea anualizată a PIB-ului.

Frenezia AI a alimentat, de asemenea, piața bursieră americană, sursa celui de-al doilea impuls de creștere. Între victoria electorală a lui Trump și sfârșitul anului 2025, indicele S&P 500 al marilor companii americane a crescut cu aproximativ 15% în termeni reali, o creștere neobișnuit de rapidă din punct de vedere istoric. Acest lucru a adăugat aproximativ 5 trilioane de dolari la averea gospodăriilor, peste ceea ce s-ar fi acumulat într-un an obișnuit. Americanii tind să cheltuiască o mică parte din aceste câștiguri neașteptate. Totuși, folosind o regulă empirică conservatoare conform căreia fiecare dolar din averea în acțiuni crește cheltuielile cu aproximativ 2 cenți în primul an, acest lucru a crescut probabil consumul cu aproximativ 100 de miliarde de dolari în 2025. Având în vedere rolul central al cumpărătorilor în economia americană, efectul de avere ar fi putut adăuga 0,3 puncte procentuale la creștere.

Al treilea impuls dat economiei americane a venit din partea acelor politici ale lui Trump care promovează creșterea economică. Administrația sa a facilitat procesul de fuziuni între companii, a dispus agențiilor federale să reducă birocrația și a relaxat restricțiile privind creditarea privată. Legea fiscală adoptată în 2025 a injectat în economie stimulente fiscale în valoare de trilioane de dolari prin reduceri de impozite. De asemenea, aceasta a îmbunătățit probabil rata de creștere pe termen lung a economiei, prin transformarea în permanente a reducerilor existente la impozitele pe profit și alte taxe, restabilind capacitatea firmelor de a deduce integral cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea și permițându-le să amortizeze activele mai rapid, toate acestea încurajând investițiile. În medie, previziunile independente analizate – inclusiv cele ale Biroului Bugetar al Congresului, Tax Foundation, Tax Policy Center și Yale Budget Lab – au estimat că legislația ar adăuga 0,2 puncte procentuale la creșterea PIB-ului în primul an și 0,4 puncte procentuale la creșterea din 2026.

Combinând boom-ul investițiilor în AI cu ideile de promovare a creșterii economice ale lui Trump, economia americană ar trebui să depășească limitele. Înainte de alegerile prezidențiale – și înainte ca economiștii să poată evalua corect ideile lui Trump – prognoza consensuală era de o creștere de aproximativ 2% în 2025. Adăugând impulsul dat de investițiile în AI, creșterea vertiginoasă a piețelor bursiere și reducerile de impozite, America ar fi putut ajunge la o creștere de aproximativ 2,7%. Aceasta este cu mai mult de jumătate de punct procentual mai rapidă decât creșterea raportată.

O altă modalitate de a calcula „taxa MAGA” este aceea de a încerca să se cuantifice direct impactul negativ asupra economiei. Economiștii au procedat astfel în cazul unor politici ale lui Trump. Potrivit Institutului Peterson, de exemplu, tarifele sale au redus creșterea PIB-ului real cu aproximativ 0,2 puncte procentuale în 2025, prin diminuarea puterii de cumpărare a gospodăriilor și reducerea marjelor de profit ale firmelor. Brookings Institution, un think-tank, estimează că deportările în masă și închiderea granițelor inițiate de președinte au transformat migrația netă în 2025 într-una negativă pentru prima dată în cel puțin jumătate de secol. Acest lucru a redus oferta de forță de muncă și, întrucât lucrătorii migranți cheltuiesc bani în America, a redus și cererea de consum. Rezultatul ar fi putut fi încetinirea creșterii economice cu 0,2 puncte procentuale.

Astfel de cifre sunt instructive, dar nu surprind costul total al incertitudinii generate de politica instabilă a lui Trump. Tarifele sunt anunțate, amânate, revizuite și reintroduse. Agenții de imigrare sunt trimiși pe teren, rechemați și trimiși în altă parte. Se poartă războaie. Un indice al incertitudinii în materie de politică economică elaborat de Scott Baker de la Universitatea Northwestern și de coautorii săi a crescut cu peste 100 de puncte de la momentul anterior alegerii lui Trump până la sfârșitul anului 2025. Fluctuațiile de o asemenea amploare sunt urmate, de obicei, de o încetinire a creșterii investițiilor în afaceri cu cinci până la zece puncte procentuale, pe măsură ce firmele amână cheltuielile de capital și ajustările lanțului de aprovizionare.