Blue Air își pierde suflul. Instanța a decis intrarea companiei în concordat preventiv
Compania aeriană Blue Air a intrat într-o formă asemănătoare insolvenței, numită concordat preventiv, potrivit unei decizii a Tribunalului București, pronunțată astăzi, 6 iulie 2020. Reprezentanții companiei au anunțat că vor reveni cu precizări, potrivit capital.ro.
„Admite cererea debitorului BLUE AIR AVIATION SA. În temeiul art.23 alin.1 din Legea nr.85/2014, privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă deschide procedura de concordat preventiv a debitorului BLUE AIR AVIATION SA. În temeiul art.23 alin. 2 din lege desemnează administrator concordatar provizoriu pe KPMG RESTRUCTURING SPRL. Executorie. Cu drept de apel în termen de 7 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Bucureşti secţia a VII-a civilă. Judecată în camera de consiliu şi pronunţată în şedinţă publică, azi, 06.07.2020,” se arată într-o decizie a Tribunalului București.
Cererea a fost depusă chiar de către companie.
Ce este concordatul preventiv
O diferență dintre concordat și insolvență este că se poate negocia direct cu majoritatea creditorilor, modalități si termene de acoperire a creanțelor care să permită debitoarei redresarea economică și în acelasi timp să ofere creditorilor o perspectivă mai bună de recuperare a creanțelor față de procedura insolvenței. O altă diferență dintre concordat și insolvență este că determină recuperarea creanțelor detinute mult mai rapidă decât în procedura insolvenței.
Potrivit Cristinei Ienciu de la CITR, principala diferenţă dintre procedura de insolvenţă şi starea de dificultate constă în gravitatea situaţiei debitorului, explicând că putem considera, spre exemplu, că starea de dificultate este chiar acea situaţie în care companiile sunt pe un trend de creştere – în cazul în care se extind, iar gradul de lichiditate poate să fie foarte scăzut – pe termen lung, vorbim de profitabilitate, dar pe termen scurt, ele se pot confrunta cu dificultăţi – iar o altă posibilă dificultate ar putea fi reprezentată de lipsa, temporară, momentană, de bani lichizi.
Insolvenţa, în schimb, implică o imposibilitate de plată a datoriilor certe, lichide şi exigibile, principala distincţie dintre cele două proceduri fiind că în cazul stării de dificultate, situaţia nu este de o gravitate însemnată, însă acest lucru nu garantează că ea nu s-ar putea traduce, ulterior, într-o stare de insolvenţă.
Concordatul preventiv este un contract încheiat între debitorul în dificultate financiară, pe de o parte, și creditorii care dețin cel puțin 75% din valoarea creanțelor acceptate și necontestate, pe de altă parte, omologat de judecătorul-sindic, contract prin care debitorul propune un plan de redresare și de realizare a creanțelor acestor creditori, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de depășire a dificultății în care se află.
Debitorul trebuie să-şi anunţe din timp creditorii cu privire la faptul că are dificultăţi şi să le ceară şansa de a se redresa, propunându-le un plan concret în acest sens. Poate recurge la acest mecanism orice debitor, cu anumite excepţii prevăzute de lege, cum ar fi fapte penale sau dacă debitorul a mai beneficiat anterior de un concordat preventiv care a eșuat etc.
Concordatul preventiv este o procedură în exclusivitate la îndemâna debitorilor care pot introduce la tribunalul competent o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv în care vor expune dificultatea financiară în care se află întreprinderea și, eventual, o expertiză, un raport de audit, un raport al cenzorilor sau o hotărâre a adunării generale care să constate şi să explice situaţia, pentru a facilita judecătorului-sindic sarcina de a aprecia aparenţa stării de dificultate financiară.
Prevederile legale permit deschiderea procedurii de concordat și numirea administratorului concordatar într-un termen scurt (2-3 zile).
După comunicarea ofertei de concordat au loc negocieri între creditori și debitor pe o perioadă ce nu poate depăși 60 de zile calendaristice. În urma finalizării negocierilor cu creditorii, concordatul preventiv se consideră aprobat dacă sunt întrunite voturile creditorilor care reprezintă cel puțin 75% din valoarea creanțelor acceptate și necontestate.
Termenul pentru satisfacerea creanțelor stabilite prin concordat este de 24 de luni de la data omologării acestuia prin hotărâre executorie, cu posibilitatea de prelungire cu 12 luni, deci vorbim de 3 ani în total. În primul an este obligatorie plata a minimum 20% din valoarea creanțelor stabilite prin concordat, această prevedere putând fi considerată ca o compensație pentru posibilitatea prelungirii duratei concordatului cu 1 an.









