Și Chișinăul vrea reglementarea accesului minorilor la rețelele de socializare. Decizia, în acest an

Ministrul Educației și Cercetării din Guvernul Republicii Moldova, Dan Perciun, consideră ”foarte realist” un scenariu în care accesul copiilor la rețelele de socializare ar putea fi reglementat, după modelul aplicat în Australia sau Franța. Oficialul subliniază necesitatea unei dezbateri publice pe acest subiect și precizează că o eventuală decizie ar putea fi adoptată către finalul acestui an, transmite publicația moldovenească Ziarul de Gardă, care citează declarațiile oficialului făcute luni seara, în cadrul emisiunii ”Obiectiv Comun” de la postul de televiziune TVR Moldova.

”Eu cred că este foarte realist, dar este adevărat că este bine să existe o discuție publică amplă și doamna președintă Maia Sandu a inițiat-o.

Am văzut consultări publice pe marginea acestui subiect. Tot mai multe cercetări științifice vorbesc despre pericolele, daunele reale pe care le produc rețelele de socializare. În primul rând, expunerea excesivă la tehnologie și, în al doilea rând, rețelele de socializare. Copiii tind să aibă un nivel mai jos de încredere, iritabilitatea, riscuri asociate cu bullying-ul online.

Toate astea vin ca și o consecință a unor investiții în instrumente digitale care generează adicție și care sunt gândite în așa fel de către companii ca să maximizeze timpul pe care îl petrece un copil atunci când le utilizează, făcând uz de vulnerabilitățile noastre psihologice, emoționale, fiind extrem de perfide de modul în care ne leagă de conținutul care este disponibil.

Evident că ne-am dori ca tinerii să poată să reziste acestor tentații de sine stătător, să poată să discearnă între ceea ce este în interesul lor și ceea ce nu este.

Aici se dă marea dezbatere: facem instruiri sau interzicem?

Cred că pe parcursul acestui an vor fi formulate argumente de către toate părțile și va fi adoptată o decizie spre finalul anului 2026.

Eu tind să cred că e bine să protejăm copiii de anumite riscuri și instruirile sunt cu siguranță importante, trebuie să le explicăm, să avem acest dialog, dar noi ca și specie, din păcate, deseori înclinăm spre ceea ce este atractiv, chiar dacă nu servește intereselor noastre pe termen lung.

Tendința globală este de a reglementa și cred că vor fi din ce în ce mai multe țări care vor face acest lucru. Vedem R. Moldova cum se poziționează pe acest subiect spre finalul acestui an.”

Întrebat dacă R. Moldova dispune de mecanisme suficiente pentru a reglementa rețelele de socializare, ministrul a precizat că responsabilitatea de a depune eforturi în acest sens va reveni companiilor care administrează platformele de socializare.

”Obligativitatea de a face efort în partea asta o să aparțină rețelelor, așa îmi imaginez că ar funcționa lucrurile și presupun că așa funcționează în Italia sau Franța.

Va exista obligația pentru acești giganți să-și ajusteze procedurile în așa fel încât să verifice vârsta pe bune a copiilor care le accesează. Cum o vor face, că vor solicita încărcarea unui document, cu o verificare «face ID», acest lucru depinde de ei.

Dacă Facebook își va ajusta procedurile pentru ca să poată avea în continuare clienți în Australia, aceleași proceduri vor fi aplicate și în cazul țărilor care vor urma acel drum”,

a subliniat Perciun.

Republica Moldova se pregătește de o ”dezbatere largă” pe această temă

De Ziua Internațională a Siguranței pe Internet, celebrată anual pe 10 februarie, președinta Maia Sandu a anunțat că va începe o dezbatere cu părinți, profesori, medici, psihologi, reprezentanți ai tinerilor ”pentru a găsi cele mai bune soluții pentru siguranța copiilor în mediul digital”. Șefa statului a declarat că așa cum copiii sunt protejați în viața de zi cu zi, ”avem datoria să le asigurăm și online un spațiu sigur”.

”Copiii noștri cresc într-o lume foarte diferită de cea în care am crescut noi. Viața reală, socială, cu prieteni, colegi și familie, este treptat înlocuită cu o viață în rețea — neautentică, fără prezență fizică, fără relații adevărate.

Internetul aduce oportunități, dar și riscuri tot mai mari: anxietate, presiune socială, tulburări de somn, conținut dăunător. Tot mai multe dovezi ne arată că situația este alarmantă. Cu toții ne dorim copii sănătoși emoțional, psihic și social, de aceea vom începe o dezbatere serioasă despre siguranța lor în mediul digital, pentru a găsi, împreună cu părinți, profesori, medici, psihologi și reprezentanți ai tinerilor, cele mai bune soluții pentru a reduce riscurile. Așa cum îi protejăm în viața de zi cu zi, trebuie să avem grijă de copii și în sfera virtuală.

Internetul nu trebuie să fie un pericol pentru ei, ci un spațiu în care să se poată dezvolta.

Responsabilitatea este a noastră, a tuturor”,

a declarat președinta Maia Sandu.

Autoritățile susțin că măsura este necesară în contextul creșterii cazurilor de dependență digitală, expunere la conținut nociv și utilizare necontrolată a inteligenței artificiale de către minori.

Australia este prima țară din lume care a interzis accesul copiilor la rețelele sociale. Exemplul a fost urmat de Franța. Adunarea Națională a Franței a votat pentru interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani.

Uniunea Europeană s‑a pronunțat în favoarea unei vârste minime pentru utilizarea rețelelor sociale. În același timp, a avertizat statele membre că legislația națională nu trebuie să contravină Digital Services Act (DSA). Directiva europeană privind serviciile digitale obligă companiile tehnologice să reducă riscurile asociate algoritmilor și impactului asupra minorilor, scrie Deutsche Welle.

Ce face România?

În România, dezbaterea este abia la început, dar reflectă aceleași tensiuni globale: între protecție și libertate, între educație și interdicție, între rolul statului și responsabilitatea familiei. Deocamdată, nu există un consens, ci o serie de poziții divergente care conturează o întrebare mai profundă: ce fel de copilărie digitală vrea, de fapt, statul român să protejeze? În vreme ce politicienii par mai degrabă dispuși să paseze responsabilitatea spre familie și sistemul de educație, societatea civilă cere tot mai hotărât o reglementare fermă în acest sens.

Organizaţia ”Salvaţi Copiii” România recomandă ”măsuri legislative şi administrative urgente, coerente, structurate” pentru interdicţia totală şi fără excepţii a accesului la reţelele de socializare pentru copiii sub 13 ani şi acces condiţionat pentru copiii între 13 şi 15 ani, doar cu acordul explicit al părinţilor.

Totodată, afirmă reprezentanţii organizaţiei, sunt necesare sancţiuni reale pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificare şi introducerea obligatorie în curriculum a educaţiei digitale şi siguranţei online.

Argumentele aduse sunt solide și fundamentate pe cercetare științifică.

Un studiu realizat de organizaţie în decembrie 2025 relevă că reţelele sociale sunt utilizate aproape universal de minori, inclusiv de copiii cu vârste de 12-14 ani, iar peste o treime dintre aceştia menţin profiluri publice, accesibile oricărui utilizator.

Conform studiului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din 2024, peste 22% dintre copiii români cu vârste între 11 şi 15 ani manifestă simptome de sevraj psihologic la întreruperea accesului la dispozitivele mobile, un indicator al instalării dependenţei.

Meta-analizele publicate în perioada 2022-2025 evidenţiază corelaţii consistente între utilizarea problematică a reţelelor sociale şi indicatori negativi de sănătate mintală: simptome depresive, anxietate, tulburări de somn, dificultăţi de concentrare şi, în cazurile severe, comportamente de autovătămare.

Studiile longitudinale recente demonstrează că utilizarea adictivă este asociată cu un risc de peste două ori mai mare de ideaţie şi comportament suicidar, mai susţin reprezentanţii Salvaţi Copiii.