Cine dezgheață frigiderele în Europa? ”Umblă ca o rață, măcăne ca o rață, să fie cumva o rață?”

Atacurile informatice asupra instalațiilor frigorifice din supermarketurile europene au transformat un echipament banal într-o potențială vulnerabilitate de securitate națională. Suspectul de serviciu de pe buzele tuturor pare să fie Rusia, potrivit unor evaluări ale specialiștilor în securitate cibernetică, aceștia găsind similitudini între atacurile de acum și unele din trecut, revendicate sau documentate ca având rădăcini rusești. Oricum ar fi, în spatele incidentelor se ascunde o problemă mult mai amplă: infrastructura cotidiană a devenit o țintă accesibilă pentru atacatorii cibernetici, iar pagubele pot fi considerabile.

Într-un interviu acordat publicației POLITICO.eu, Xavier Bellekens, directorul executiv al companiei de securitate cibernetică Lupovis, consideră că există indicii care justifică investigarea pistei rusești. Cercetătorii companiei au observat activități îndreptate împotriva unor sisteme-capcană, cunoscute în industria securității informatice sub numele de honeypots.

Aceste sisteme sunt concepute pentru a atrage atacatorii și pentru a permite observarea comportamentului lor. Potrivit lui Bellekens, datele colectate indică activitatea unui actor cu posibile legături statale.

Argumentul său este că atacarea unor instalații frigorifice industriale presupune cunoștințe care depășesc nivelul unui simplu utilizator curios de calculatoare, atacatorii având nevoie de o oarecare familiaritate cu sistemele de control industrial și cu tehnologia de refrigerare.

Rusia are, într-adevăr, un istoric documentat de operațiuni cibernetice împotriva infrastructurii europene. Grupări precum NoName057(16) au fost asociate cu atacuri asupra unor ținte din statele NATO și din țări care sprijină Ucraina.

În plus, Departamentul american al Justiției a anunțat, în decembrie 2025, acuzații privind susținerea de către guvernul rus a unor activități desfășurate de gruparea CyberArmyofRussia_Reborn (CARR) și de NoName057(16).

Un alt episod relevant s-a petrecut în noiembrie 2024, când o unitate de procesare a cărnii din Los Angeles a fost atacată informatic. Potrivit acuzațiilor formulate ulterior de autoritățile americane, operațiunea a fost atribuită grupării CARR și a provocat deteriorarea produselor alimentare, precum și o scurgere de amoniac.

Alături de Iran, China și Coreea de Nord, Rusia este considerată una dintre cele patru țări care au vizat cel mai frecvent Europa prin atacuri cibernetice susținute de stat. Însă experții afirmă că tiparele și țintele identificate în acest caz exclud celelalte trei state.

”Suntem ferm convinși că această activitate poate fi atribuită unui actor cibernetic susținut de statul rus”,

a declarat Xavier Bellekens.

În ultimele luni, Rusia și-a intensificat campania de război hibrid, determinând capitalele statelor membre UE să elaboreze, în mod discret, planuri de răspuns la un atac hibrid de amploare care ar putea duce la pierderea vieților unor cetățeni europeni – un scenariu care pare tot mai probabil.

Strategia hibridă a Kremlinului îmbină perturbarea serviciilor esențiale cu presiunea psihologică, totul menținându-se sub pragul unui atac militar de proporții.

Atacurile cibernetice asupra supermarketurilor ar putea face parte dintr-un tipar de colaborare între serviciile de informații ale statului rus și lumea interlopă, fenomen observat de multă vreme în Rusia.

”Pe măsură ce tensiunile geopolitice cresc, mă aștept ca tot mai mulți actori statali fie să colaboreze cu grupări infracționale, fie să se dea drept infractori, folosind programe de tip ransomware și șantajul ca paravan pentru obiectivele statului”,

a declarat Joseph Rooke, director în cadrul firmei de informații cibernetice Recorded Future.

Au existat numeroase explicații plauzibile pentru primul val de atacuri asupra frigiderelor din Franța — de la adolescenți plictisiți până la un fost angajat nemulțumit. Însă aceste atacuri au demonstrat statelor străine ostile cât de ușor este să iei în vizor supermarketurile și ce nivel de perturbare și confuzie se poate crea.

Deși multe lanțuri de supermarketuri au raportat că doar un număr mic de magazine au fost afectate, atacurile au atras atenția publicului — subliniind clar faptul că atacatori cibernetici aflați la mare distanță pot viza servicii esențiale.

”Nu este nevoie ca atacurile cibernetice să fie concepute ca operațiuni psihologice pentru a avea efecte la nivel cognitiv”,

a explicat Charl van der Walt, șeful departamentului de cercetare în securitate din cadrul Orange Cyberdefense.

Perspectiva românească asupra cazului este însă ușor diferită, în condițiile în care atacul asupra celor 6 supermarketuri afectate în România a părut din alt film.

Dan Cîmpean, directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică, a declarat pentru agenția France-Presse că cele șase unități comerciale din România au fost afectate, dar că nu au existat compromiteri ale altor infrastructuri. În plus, evaluarea sa privind natura atacurilor este diferită de ipoteza avansată de specialiștii occidentali.

”Pare semi-amatoricesc. Nu suspectăm, în niciun caz, că ar fi un actor statal”,

a declarat Cîmpean.