Economia Europei | Perspective îmbunătățite, depinde de pachetul de stimulare și de vaccinare

Economia Europei începe să își revină din cea mai gravă criză înregistrată după perioada postbelică.

O confirmare sumbră, venită vineri, a unei crize prelungite înregistrate în primul trimestru al anului, nu a reușit încă să diminueze perspectivele pentru regiune, care sunt la fel de optimiste de când a lovit pandemia. De asemenea, planurile de stimulare multianuală finanțate de Uniunea Europeană încep să prindă formă, iar o recuperare a creșterii este deja, probabil, în curs, scrie Bloomberg.

Politicile fiscale care așteaptă să fie demarate – în special către economiile slabe din Sudul Europei – sunt aproape fără precedent și completează sprijinul de urgență al băncii centrale, care este gîndit până în 2022. Finalizarea unei campanii de vaccinare începute tardiv pare din ce în ce mai importantă pentru a asigura o revenire susținută.

Într-adevăr, perspectiva fluxului de numerar disponibil în UE încă din luna iulie, cu redeschiderile care par a fi plauzibile, înseamnă că o recuperare este suficient de tangibilă pentru ca oficialii Băncii Centrale Europene să înceapă să vorbească în termen de câteva săptămâni despre încetinirea pachetelor de stimulare – atâta timp cât progresele privind vaccinarea continuă să vină.

„Ce e mai rău s-a încheiat cu siguranță pentru economia zonei euro și cele mai bune lucruri urmează să vină, deși va trebui să mai așteptăm câteva luni înainte să ajungem acolo”, a declarat Neville Hill, economist la Credit Suisse din Londra. “Credem că economia se va redeschide în acest trimestru și acest lucru ar trebui să permită o revenire viguroasă la sfârșitul acestui an”.

Pachetul de stimulare fiscală al UE este conceput pentru a susține această recuperare, după ce intră în acțiune, concentrându-se cel mai mult pe membrii mai slabi ai regiunii, în timp ce este focusat într-o direcție mai ecologică și mai digitalizată.

Italia, cel mai mare beneficiar al ajutorului și, fără îndoială, cea mai grea provocare de creștere a regiunii, a pregătit subvenții, împrumuturi și suplimentări proprii pentru a asigura un flux de cheltuieli de 261 miliarde de euro.

Așa este gândit scopul și durata planurilor de stimulare ale blocului, încât unii economiști sunt pregătiți să fie optimisti în privința perspectivelor sale.

“Planul este destul de serios în ceea ce privește reducerea decalajului economic din Europa”, a spus Marion Amiot, economist senior la S&P Global Ratings. „Este o oportunitate de a schimba perspectivele de creștere.”

S&P spune că efortul general ar putea crește produsul intern brut în bloc cu până la 4,1% în următorii cinci ani, deși Amiot avertizează că impactul real va fi greu de evaluat până la sfârșitul anului 2022.

Prejudiciile ce necesită reparații sunt larg răspândite, cu o economie care  a trecut prin două recesiuni de când a debutat pandemia de coronavirus, cea mai recentă fiind o scădere cu 0,6% în primul trimestru. Toate aceste probleme vin după un deceniu tumultuos ce a urmat crizei financiare din 2008, când o mare parte din sudul Europei s-a confruntat cu stagnare sau deflație.

În timp ce fondul UE este conceput pentru a schimba pentru totdeauna acea narațiune, oficialii știu că nu este suficient să arunci bani către o problemă, mai ales dacă vor fi probleme cu implementarea în țări cu o birocrație stufoasă, precum Italia.

„Speranța este că, atunci când faci reforma administrației publice și o faci mai eficientă, aceasta va contribui la absorbția acestor investiții”, a declarat Felix Huefner, economist la UBS AG din Frankfurt. „Dar este clar că, cu o sumă atât de mare de bani, aceasta este o mare provocare.”

Măsura problemelor zonei euro este de așa natură încât chiar și un pachet de stimulare întâlnit o dată la o generație, în valoare de peste 800 de miliarde de euro, în plus față de pachetele de sprijin naționale, ar putea fi insuficient pentru a schimba calea membrilor săi mai slabi, mai ales dacă nu urmăresc simultan reforme pro-creștere.

În Spania, de exemplu, „guvernul crede că va ajuta semnificativ creșterea pe termen lung și va reduce inegalitățile”, a declarat Miguel Cardoso, economist-șef pentru Spania la BBVA. „Pentru ca acest lucru să se întâmple, avem nevoie de o reformă ambițioasă a pieței forței de muncă.”

Deocamdată, perspectiva unui imens pachet de stimulare fiscală, combinat cu sprijinul financiar de urgență existent, susține perspectivele unei redresări solide. Economistul șef al BCE, Philip Lane, a spus chiar că economia se află într-un „punct de inflexiune”.

Pentru colegii săi din banca centrală, acest lucru prevestește o discuție dificilă imediat după întâlnirea din 10 iunie, când se va discuta despre încetinirea achizițiilor de obligațiuni de urgență.

Dar pentru ca această dezbatere să aibă loc, sau pentru ca ajutorul fiscal să-și facă treaba, progresul în campaniile de vaccinare trebuie să avanseze. Câteva vești bune au apărut săptămâna trecută, după Germania a anunțat un record de 1,1 milioane de vaccinări într-o singură zi, în timp ce Italia a reușit să depășească 500.000 pentru prima dată.

„Prima prioritate pentru Europa este de a înțelege corect strategia de vaccinare”, a spus Fabio Balboni, economist la HSBC Holdings Plc. „Până când restricțiile nu mai sunt în vigoare, în opinia noastră, suntem într-o situație în care pompăm aer într-un balon care este într-o cutie.”