Componenta de mobilitate militară a Connecting Europe Facility a primit din partea Comisiei Europene fonduri în valoare de 807 milioane de euro, urmând să fie sprijinite 38 de proiecte suplimentare de mobilitate militară pentru a sprijini transportul de trupe și echipamente de-a lungul rețelei transeuropene de transport (TEN-T). Din total, România a primit o sumă infimă, de sub 1% din total, pentru un singur proiect, motiv care a scandalizat autoritățile de la București, cu atât mai mult cu cât portofoliul Transporturilor din Comisia Europeană este deținut de România, prin Adina Vălean, scrie publicația Club Feroviar.
Zilele trecute, Comisia Europeană a decis să sprijine proiecte de mobilitate militară de 807 milioane de euro, însă doar unul valorând șase milioane de euro privește și România (un studiu de fezabilitate pentru un pod nou peste Dunăre, spre Bulgaria).
Nemulțumirea este cu atât mai mare cu cât România deține prin Adina Vălean poziția de comisar pe Transporturi, adică exact cel răspunzător de mobilitate la nivelul Uniunii, potrivit sursei citate.
Cu un buget de 807 milioane de euro, aceste proiecte vor moderniza infrastructura de transport cheie din UE, astfel încât să aibă o dublă utilizare – atât pentru transportul civil, cât și pentru cel de apărare. Aceasta a fost cea de-a treia și ultima cerere de propuneri privind mobilitatea militară în cadrul Connecting Europe Facility (CEF) Transport 2021-2027.
În total, Comisia sprijină 95 de proiecte de mobilitate militară cu 1,74 miliarde EUR.
În conformitate cu ”Planul de acțiune privind mobilitatea militară 2.0”, proiectele vor sprijini statele membre și partenerii să dezvolte o rețea de mobilitate militară bine conectată și sigură.
Printre exemple se numără construcția și modernizarea infrastructurii feroviare în Danemarca, Germania, Franța, Italia, Letonia, Ungaria, Olanda, Polonia, Finlanda și Suedia. Proiectele vor îmbunătăți infrastructura cu dublă utilizare în porturile maritime din Belgia și Suedia, în aeroporturile din Letonia și Lituania și în căile navigabile interioare din Franța.
Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat:
”Rezultatele celui de-al treilea și ultimul apel de mobilitate militară din cadrul CEF Transport arată că există o nevoie clară ca statele membre să îmbunătățească utilizarea duală a sistemului nostru de transport. Am primit 112 propuneri, ceea ce înseamnă o suprasubscriere de 4,5 ori mai mare, și am selectat proiecte din 18 state membre. Toate proiectele finanțate vor contribui la o infrastructură europeană mai bună și vor completa legăturile lipsă, atât pentru uz militar, cât și pentru uz civil.”
Cu cele trei apeluri desfășurate în 2021, 2022 și 2023, pachetul de 1,69 miliarde EUR prevăzut pentru mobilitate militară în cadrul CEF 2021-2027 a fost epuizat, potrivit comunicatului Comisiei Europene.
Având în vedere războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, statele membre au convenit să devanseze bugetul pachetului pentru mobilitate militară pentru a accelera și a maximiza sprijinul pentru astfel de proiecte de infrastructură de transport militară și civilă cu dublă utilizare. Au fost selectate în total 95 de proiecte, care sunt în prezent în curs de desfășurare în 21 de state membre ale Uniunii Europene.
În urma aprobării acestor 38 de proiecte de către statele membre ale UE, Comisia va adopta decizia de finanțare, iar Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA) va începe apoi pregătirea acordurilor de finanțare. Oportunități de finanțare suplimentare sunt disponibile prin intermediul cererii de propuneri CEF Transport 2023, deschisă până la 30 ianuarie 2024, mai precizează CE.
Dincolo de festivismul comunicatului Comisiei Europene există nemulțumiri la nivelul statelor, România fiind unul dintre acestea.
Surse oficiale din cadrul Ministerului Transporturilor au indicat posibilitatea ca România să se opună la vot acestei liste de proiecte.
”Avem cea mai mare frontieră cu Ucraina din Uniunea Europeană și ni s-au aprobat proiecte de 0,5% din valoarea totală în timp ce Poloniei i s-au aprobat proiecte însumând câteva zeci de puncte procentuale. Situația este cu atât mai de neînțeles cu cât comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, vine din partea României, și-au exprimat nemulțumirea oficiali autohtoni”, au spus sursele citate de Club Feroviar.
