Italia descoperă o presupusă fraudă de 600 de milioane €. Poliția Română, implicată în anchetă

Parchetul European (EPPO) și poliția financiară italiană au descoperit împreună o schemă internațională de fraudă în valoare de 600 de milioane de euro legată de fondul de recuperare Next Generation al UE, iar raiduri de amploare sunt în curs de desfășurare în Italia, a anunțat EPPO într-un comunicat de presă joi, 4 aprilie, potrivit Euractiv.

Autoritățile suspectează că în spatele acestei înșelăciuni elaborate se află crima organizată – deși nu de origine mafiotă – care face în prezent obiectul unei anchete la Veneția, cu colaborarea forțelor de poliție slovace, române și austriece.

Guardia di Finanza, poliția financiară italiană, execută în mod activ măsuri de precauție împotriva a 24 de persoane, în urma unui ordin judecătoresc emis de judecătorul de investigații preliminare al Tribunalului din Roma, la cererea procurorului european delegat al Biroului din Veneția.

Ancheta este de amploare: O echipă formată din 150 de ofițeri de poliție financiară efectuează în prezent percheziții în opt regiuni italiene, cu ajutorul unor unități canine specializate, antrenate să detecteze numerar.

Fondurile pentru aceste proiecte au fost administrate de Simest, o societate deținută de CDP, una dintre principalele instituții financiare controlate de statul italian.

Multe dintre cele 24 de persoane vizate au antecedente penale, ceea ce indică o operațiune sofisticată, a declarat procurorul european pentru Italia, Andrea Venegoni, în cadrul unei conferințe de presă la Veneția, în urma anunțului.

Constatările preliminare, după cum se arată în comunicatul de presă al EPPO, sugerează că entitățile care solicită finanțare în cadrul Fondului de redresare constau în principal în întreprinderi mici și mijlocii care urmăresc să își extindă activitățile comerciale pe piețele externe.

Potrivit comunicatului, “suspecții ar fi creat și depus bilanțuri corporative false pentru a arăta că societățile erau active și profitabile, în timp ce, de fapt, acestea erau societăți fictive, neactive”.

În majoritatea cazurilor, principala lor activitate se învârte în jurul fabricării de documente pentru a accesa în mod fraudulos fondurile alocate, evidențiind vulnerabilitățile sistemice din cadrul mecanismului de finanțare.

Se presupune că profituri ilicite substanțiale au fost spălate prin intermediul unei rețele complexe de societăți fictive, stabilite strategic în Austria, Slovacia și România.

“Această operațiune demonstrează în mod clar sinergia pozitivă și colaborarea dintre Parchetul European și Guardia di Finanza”, a declarat Venegoni, adăugând că acest lucru le permite amândurora să investigheze incidente în afara jurisdicției lor limitate și să aibă o imagine de ansamblu mai cuprinzătoare.

Italia se află pe primul loc în topul fraudelor din UE

Chiar luna trecută, Curtea de Conturi Europeană (CCE) a avertizat cu privire la posibile “nereguli sau chiar corupție” în ceea ce privește cheltuirea fondului de redresare în caz de pandemie.

Cu câteva săptămâni înainte, un raport publicat de EPPO a arătat că Italia conduce în ceea ce privește prejudiciile financiare aduse bugetului european, cu un număr impresionant de 556 de investigații inițiate în 2023 privind fonduri gestionate necorespunzător în valoare estimată de 6,02 miliarde de euro.

Raportul, care acoperă 19 țări, a arătat că, până la sfârșitul anului 2023, erau în curs de desfășurare un total de 1 927 de investigații active, prejudiciul total estimat pentru bugetul UE fiind de 19,2 miliarde de euro.

Dintre acestea, 59% (11,5 miliarde EUR, corespunzând la 339 de investigații) sunt legate de fraude transfrontaliere grave în materie de TVA. O astfel de fraudă implică adesea organizații criminale sofisticate și este aproape imposibil de descoperit dintr-o perspectivă pur națională.

Neregulile asociate Planului național de redresare și de reziliență au avut deja un impact financiar asupra Italiei, costând statul 1,8 milioane de euro, conform unui raport al Parchetului general italian al Curții de Conturi prezentat la 13 februarie.

Se așteaptă ca această cifră să crească semnificativ pe măsură ce cheltuielile avansează, în condițiile în care până în prezent au fost utilizate doar 14,7% din fondurile alocate (28,1 miliarde de euro), în timp ce peste 70% din resurse au fost alocate.