”Noi nu vrem să recunoaștem un lucru foarte clar. Anume că, începând din 2016, toată populația României trăiește peste posibilități”, a spus joi economistul șef al Băncii Naționale, Valentin Lazea (care a precizat că vorbește în nume personal), la conferința „Între Deficit Bugetar și Sustenabilitate economica”, organizată de Oxygen Events.
„Pentru că asta înseamnă să te împrumuți și să-ți crești deficitele. Noi trăim mai bine decât ne putem permite”,
a precizat Lazea, adăugând că vedem lucrul ăsta din faptul că datoria externă a ajuns la 8.000 euro de persoană, fără ca de acești bani să fi făcut capacități de producție din care să o putem plăti.
„Am tocat-o pe excursii, pe vile, pe Vuittoane, pe mașini de fițe ș.a.m.d. Hai să spunem poporului care urlă că e vai de capul lui și că nu se poate trăi mai rău decât atât că în ultimii 8 ani, noi toți am trăit mult peste posibilități”,
a mai spus el, citat de Hotnews.
Despre evaziunea fiscală și optimizări
Câți oameni beneficiază de aceste optimizări fiscale? Enorm de mulți- cei care au IMM-uri, PFA-uri, dracu știe ce mai au…
La noi, pe lângă evaziunea care există, există o optimizare fiscală în zeci de ramuri pentru zeci de profesii, Avem legi făcute cu dedicație, et cetera etcetera. Și Guvernul abia început să zgârie la suprafață aceste optimizări fiscale și iată cât vaiet și vuiet a stârnit chestia asta.
Nu există și, o repet, nu există metodă ne-dureroasă, de a restrânge fiscalitatea; oricum, unii sau alții vor urla. Câți oameni beneficiază de aceste optimizări fiscale? Enorm de mulți- cei care nu plătesc CAS-ul care au IMM-uri, PFA-uri dracu știe ce mai au… Toți ăștia vor lua ca din gură de șarpe.
Dar vorba domnului Dăianu, Domnule, chiar nu înțelegem că nu că nu se poate să nu plătească nimeni? Și eu merg mai departe. Nu numai că nu se poate să nu plătească nimeni toți, dar absolut toți va trebui să plătim la un moment dat”.
Despre deficitul bugetar: Suntem în acea situație pe care o are un șofer care accelerează când coboară la vale
“Dacă ne comparăm cu Cehia, Polonia și Ungaria, în 10 din ultimii 18 ani noi am avut cel mai mare deficit bugetar. Care de fapt problema majoră? Deficitul la noi a fost pro-ciclic în toată această perioadă, adică a crescut foarte mult chiar în anii în care produsul intern brut creștea, uneori peste potențial dându-i acestuia acestui acestei creșteri un impuls de care nu avea nevoie.
Este exact acea situație pe care o are un șofer care accelerează când coboară la vale: mașina deja accelerează datorită forței gravitaționale și el, șoferul nesăbuit, apasă pe accelerație. Ori, atunci când va trebui să urce dealul, el va forțat să frâneze fiindcă mașina deja a luat viteză care aproape că-I scapă de sub control.
Cam așa s-a condus politica fiscală în ultimii hai să zic 18 ani, cu excepția unei scurte perioade 2012-2015.
Practic, noi am apăsat pe pedală când nu era cazul, când PIB-ul creștea foarte mult în perioada 2006-2008 și din nou în perioada 2016-2019. Iar efectul acestei apăsări ne-necesare pe pedala de accelerație a fost că atunci când ne-au lovit crizele- și cea din 2009 și cea din 2020- noi n-am mai avut spațiu fiscal”.
Ce urmează în materie de taxe și impozite? Avem patru aisberguri spre care mergem în linie dreaptă
“Și mai există, de ce să nu spunem unele domenii, cum ar fi impozitul pe proprietate sau impozitele ecologice, care nu sunt deloc, dar absolut deloc, la nivelul înalt care ar trebui să fie. De ce spun asta? Da, de acord, se pot face economii la cheltuieli. Numai că acele economii – care nu sunt mari – vor fi mâncate în secunda doi de către necesarul de cheltuieli în domeniul înarmării, în domeniul energetic, în domeniul ecologiei și în domeniul îmbătrânirii populației.
Noi sau suntem orbi sau ne prefacem că suntem orbi? Avem patru aisberguri spre care mergem în linie dreaptă. Astea patru energie, ecologie, înarmare și îmbătrânirea populației și noi zicem hai să reducem cheltuielile. De acord, da, hai să vedem cât putem să reducem, dar realist, cu cifrele pe masă. Pentru că trei sferturi din salariații bugetari sunt profesori, doctori și ordinea publică. Vrem să reducem? Hai să discutăm cu cifrele pe masă și atunci vedem unde și cât mai putem să reducem. Să vedem cât putem să reducem la cheltuieli ca să ne încadrăm în deficit.
Reproșurile lui Valentin Lazea: Noi nu am explicat publicului în ce eroare masivă se află
Noi nu am explicat publicului în ce eroare masivă se află. Unii spun că, cu cât crește economia mai tare, cu atât este mai bine. Economia nu trebuie să crească oricât de mult și trebuie să crească în funcție de potențialul economiei. Creșterea potențială este fie creșterea anuală a ofertei interne de bunuri și servici- deci dacă tu crești mai mult decât poate oferta ta internă să crească anual, atunci automat te duci pe datorii, pe importuri, pe deficite ș.a.m.d. Sau, creșterea potențialului acel pe ritm de creștere care nu generează dezechilibre macroeconomice. Ori la noi lucrurile astea, noi economiști nu le-am spus clar oamenilor.
Problemele cu creșterea potențială sunt două: unu că ea nu este observabilă, deci fiecare poate să ghicească, cum ar veni, cam cât ar fi ea și doi că această creștere potențială scade în timp, pe măsură ce statul se dezvoltă.
La noi în România, dacă e să estimăm, în decada 2002-10 probabil că această creștere potențială era undeva în jur de 5,5% în deceniul următor 2011-2020, probabil că a fost în jur de 4,5 iar în acest deceniu de care vorbim probabil că e în jur de 3,5% .
Dacă tu relaxezi foarte tare fiscalitatea în anii în care ai creștere economică mare, îți crește datoria publică.
Pericolul pe care eu îl simt este că virgulă ca să se închidă bugetul de la an sau de peste 2 ani sau peste 3 ani, politicienii vor umfla la ritmul de creștere economică, neînvățându-se din experiența acestui an nefericit, când bugetul a fost făcut pe baze nerealiste, pe creșteri nerealiste și ne luând în seamă că dacă la anul vom avea în continuare politica monetară restrictivă…
Noi nu vrem să recunoaștem un lucru foarte clar, și anume că începând din 2016, toată populația României trăiește peste posibilități. Pentru că asta înseamnă să te împrumuți și să-ți crești deficitele. Noi trăim mai bine decât ne putem permite. Și vedem lucrul ăsta, faptul că datoria externă a ajuns la 8.000 euro de persoană, fără ca de acești bani noi să fi făcut capacități de producție din care să o putem plăti. Am tocat-o pe excursii, pe vile, pe Vuittoane, pe mașini de fițe ș.a.m.d.
Deci hai să spunem poporului care urlă că e vai de capul lui și că nu se poate trăi mai rău decât atât că în ultimii 8 ani, noi toți am trăit mult peste posibilități”, a conchis Lazea.
Notă: Valentin Lazea și-a asumat discursul în nume personal, fără a implica instituțiile cu care poate fi asociat.
