Închide

Niprul, cel mai mare fluviu din Ucraina, se îndreaptă spre o iminentă catastrofă ecologică

Avatar
Plaja Kiev

Plajă pe malul Niprului, în Kiev. Astfel de imagini au devenit trecut. Sursa foto: Destinations Ukraine.

Timp de citire: 4 minute

Ca lungime este al treilea fluviu din Europa, după Volga și Dunăre. În materie de poluare, este posibil să fie nefericitul ocupant al primului loc în topul marilor ape curgătoare ale continentului. Aplicarea neriguroasă a legislației de mediu, împreună cu schimbările climatice, a adus fluviul pe marginea unei catastrofe ecologice, notează publicația Emerging Europe.

În fiecare vară, ”plajele” de pe malul Niprului, fluviul de peste 2.000 de kilometri lungime care împarte Ucraina în două, era plină de oameni care încearcă să se adăpostească de zilele toride.

Însă, în acest an, aceștia au fost nevoiți să își găsească o nouă modalitate de a se răcori, după ce o decizie a autorităților de la Kiev a impus interdicția îmbăierii în fluviu, din cauza îngrijorărilor legate de securitatea sanitară a apelor acestuia.

La începutul acestui an, apele Niprului au devenit neobișnuit de verzi, din cauza unei invazii a algelor, fenomen cauzat de o creștere a concentrației de fosfați din apă. Ministrul Ecologiei din Ucraina, Roman Abramovsky, estimează că anul trecut au fost deversate în fluviu circa 6.000 de tone de fosfați din toate felurile de surse – de la detergenți de vase, până la medicamente și deșeuri industriale.

Cantitatea mare de alge face ca apele fluviului să sărăcească în oxigen, omorând pești și insecte și dezechilibrând pe de-a-ntregul sensibilul ecosistem al fluviului.

Pe data de 29 iunie, un raport adoptat în Parlamentul de la Kiev a calificat situația ecologică a bazinului hidrografic al Niprului drept ”catastrofală”.

Sursele dezastrului

Niprul izvorăște din zona dealurilor Valdai din Rusia, la vreo 200 de kilometri vest de Moscova, trece prin Belarus și curge mai departe, prin Ucraina, înspre Marea Neagră. Bazinul său hidrografic acoperă 42% din teritoriul Ucrainei, iar aproximativ 70% din populația țării folosește fluviul și afluenții săi ca principală sursă de apă.

”În afară de Harkiv, Odessa și Lviv, toate celelalte mari orașe ucrainene se află pe Nipru. Bineînțeles că o astfel de situație creează probleme în ceea ce privește poluarea, dacă aceasta nu este gestionată corespunzător”, spune Oleksiy Vasyliuk, expert al Grupului pentru Conservarea Naturii din Ucraina, un ONG local de profil.

Capitala Kiev și orașele Dnipro și Zaporijja sunt cele mai mari așezări de pe cursul ucrainean al fluviului, constituind o sursă majoră de poluare prin deșeurile industriale și menajere care, printr-o proastă gestionare, au toate șansele să sfârșească între malurile Niprului.

Testele de laborator realizate de specialiștii ucraineni au identificat în apa Niprului până la 161 de poluanți. Dintre aceștia, ministrul adjunct al Ecologiei și Resurselor Naturale, Mykhailo Khorev, a identificat 19 poluanți deosebit de periculoși, dintre care nouă sunt produse medicamentoase, inclusiv antibiotice, antidepresive și steroizi.

Acest ”cocktail” de medicamente și substanțe chimice contribuie și el la proliferarea excepțională a algelor, observată în acest an.

“Anul acesta, apele au «înflorit» neobișnuit de mult și neobișnuit de devreme. Dacă acum cincisprezece sau douăzeci de ani fenomenul începea prin luna septembrie, anul acesta a început în mai, ceea ce indică o tendință foarte îngrijorătoare”, spune Oleksandra Khalaim, șefa ONG-ului pentru apărarea mediului înconjurător Green Wave.

Înregistrările de la stația de tratare Bortnicheska, de lângă Kiev, arată o creștere de cinci ori a concentrației de alge în fluxul de apă din amonte de stație în comparație cu media ultimilor 20 de ani. Este o cantitate care depășește complet capacitatea instalațiilor de filtrare și tratare a apelor uzate.

Dincolo de poluarea cauzată de locuitorii așezărilor de pe Nipru, poluarea industrială este contribuie în mod semnificativ la dezastrul natural cu care se confruntă fluviul.

Sunt nenumărate fabrici și centrale electrice pe malurile sale, fiecare deversându-și deșeurile în apa Niprului. Cea mai mare centrală nucleară din Europa, situată în apropierea orașului Zaporijjia, în orașul-satelit Enerhodar, se află, de asemenea, pe malul sărmanului fluviu.

Factorul poluant despre care nu vorbește nimeni în Ucraina

Anna Danyliak, de la ONG-ul de mediu Ecoaction, spune că există o a treia sursă majoră de poluare, ignorată în mod constant de către autorități: agricultura. Pesticidele, produsele agrochimice, îngrășămintele artificiale și cantitățile industriale de deșeuri animale deversate în apă contribuie din plin la poluarea Niprului. În plus, acest tip de poluare este mult mai greu de urmărit și de monitorizat.

”Despre poluarea industrială sau cea a orașelor mari, vom ști de fiecare dată că provine dintr-o țeavă sau dintr-un anumit punct fizic detectabil în teritoriu. În cazul agriculturii, poluarea este răspândită de-a lungul unei mari porțiuni de apă curgătoare, ceea ce se numește poluare non-punctuală sau poluare difuză, care nu este luată deloc în calcul de autoritățile noastre”, a declarat Danyliak pentru Emerging Europe.

Deși Ucraina are în vigoare legi și reglementări stricte de protecție a mediului, alături cu instituțiile de monitorizare corespunzătoare, care să vegheze la aplicarea lor, acestea au fost de fiecare dată insuficiente pentru a reduce degradarea mediului.

”Totul pare a fi un simulacru a ceea ce ar trebui să fie făcut. Există inspectori de mediu, dar nu fac nimic. Există legi bune, dar nu sunt aplicate niciodată”, spune Oleksiy Vasyliuk.

El vorbește despre o anomalie devenită normă în Ucraina, unde legile, deși aparent sunt puternice și îndrăznețe, ele sunt complet inexistente în practica curentă.

În realitate, guvernul și autoritățile de reglementare se văd adesea neputincioase în fața marilor companii, în timp ce chiar și companiile de stat urmăresc beneficiile pe termen scurt, în loc să respecte legile la care ar trebui să se supună.

”Nu aș spune că autoritățile de reglementare sunt singurele care nu își fac treaba. Adesea, pur și simplu nu dețin autoritatea reală din teren. Inspecțiile de mediu sunt de atâtea ori neputincioase să influențeze marile companii care poluează apele, uneori nici măcar nu pot face o inspecție adecvată. În cazul agriculturii, pur și simplu nimeni nu este responsabil pentru monitorizarea poluării cauzate de aceasta, autoritățile de mediu sunt prea slabe, iar companiile de profil nu au niciun interes să schimbe ceea ce se dovedește a fi o situație extrem de confortabilă pentru ele”, mai spune Anna Danyliak.

Colac peste pupăză…

… schimbările climatice accelerează deteriorarea Niprului. Vara aceasta au fost înregistrate temperaturi record în toată Ucraina, ceea ce a contribuit masiv la proliferarea algelor.

Timpul este extrem de scurt pentru ca autoritățile să acționeze și să remedieze din pagubele care au fost deja făcute.

În plus, ar fi nevoie de cantități enorme de efort, de resurse și de voință politică. Chiar dacă acestea s-ar putea mobiliza, ar putea trece câteva decenii până când ar putea să se vadă rezultate substanțiale.

Așa încât, până atunci, este foarte posibil ca ucrainenii să fie nevoiți să renunțe la bunul lor obicei de a se răcori pe timpul verii la o bălăceală de plăcere în apele Niprului.

scroll to top