Oficial: Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi, complet operațional de la 1 iunie
Comisia a confirmat oficial astăzi că Parchetul European (EPPO) își va începe activitatea la 1 iunie, sub conducerea procurorului român Laura Codruța Kövesi, potrivit unui comunicat de presă al Executivului de la Bruxelles.
Comisia arată că Parchetul European este responsabil cu anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor care afectează bugetul UE. Este primul structură supra-națională de parchet care investighează și urmărește penal următoarele tipuri de fraudă și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE:
- frauda în materie de cheltuieli și venituri;
- frauda în materie de TVA (dacă implică două sau mai multe state membre și un prejudiciu de cel puțin 10 milioane EUR);
- spălarea de bani aferentă activelor provenite din fraudarea bugetului UE;
- corupția activă și pasivă sau deturnarea de fonduri care afectează interesele financiare ale UE;
- participarea la o organizație criminală în cazul în care scopul principal al activităților acesteia este săvârșirea de infracțiuni împotriva bugetului UE.
Noul organism al Uniunii poate, de asemenea, să ancheteze și să urmărească penal orice altă activitate ilegală care este indisolubil legată de o infracțiune împotriva bugetului UE.
Parchetul European își va desfășura investigațiile și urmăririle penale în deplină independență față de Comisie, față de celelalte instituții și organisme ale UE, precum și față de statele membre. Acesta va completa activitatea altor organisme și agenții ale UE, cum ar fi OLAF, Eurojust și Europol, cooperând cu acestea, precum și cu autoritățile competente ale statelor membre care nu participă la Parchetul European.
Comisia anticipează că EPPO va investiga, în cele din urmă, aproximativ 3 000 de cazuri pe an.
Condus de Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef european, Parchetul European dispune de un parchet central situat în Luxemburg, care este alcătuit din câte un procuror european pentru fiecare stat membru participant și din alte categorii de personal. În plus, procurorii europeni delegați situați în statele membre fac parte integrantă din acest organism independent.
Comisarul pentru Justiție, Didier Reynders, a declarat că ”principala misiune a acestui organism european este să protejeze fondurile UE de infractori, în interesul comun al cetățenilor noștri. EPPO va monitoriza punerea în aplicare a NextGenerationEU, veghind cu strictețe ca fondurile să fie utilizate exclusiv în scopul de a ajuta economiile noastre să se redreseze în urma crizei.”
Într-un interviu acordat săptămâna trecută publicației Financial Times, Laura Codruța Kövesi avertizase că instituția pe care o va conduce se va confrunta cu ”o mulțime de probleme”, în condițiile în care misiunea acesteia va fi aceea de a investiga infracțiunile de corupție apărute în jurul mega-fondului de redresare și reziliență al Uniunii Europene, în valoare totală de 800 de miliarde de euro.
Ea a mai atras atenția că bugetul anual a EPPO, de 44,9 milioane EUR, nu este deloc un buget uriaș pentru un parchet, dacă e să îl comparăm cu bugetele structurilor omoloage din unele state membre, inclusiv cu cele din România.
”Avem nevoie de mai mulți investigatori financiari și analiști aici, la sediul din Luxemburg. Nu este deloc ușor să faci investigații în 22 de state membre diferite, cu 22 de proceduri diferite, asta în timp ce infractorii sunt liberi să se plimbe tot timpul, sunt liberi să-și mute bunurile oriunde”, spunea procuroarea.
Un alt potențial obstacol în calea succesului EPPO este faptul că cinci state membre – Danemarca, Ungaria, Irlanda, Polonia și Suedia – au optat să nu participe la fondarea acestei structuri de parchet, ceea ce înseamnă că problemele legate de fraude comise în aceste state nu pot fi investigate decât dacă există un element transfrontalier în raport cu o țară care a aderat la EPPO.









