Poziția UE față de Turcia, frecție la picior de lemn. Ankara, salvată de Merkel și Borissov
Liderii europeni întruniți în summit-ul Consiliului European au decis o abordare prudentă în raport cu Turcia, condamnând acțiunile sale în Cipru și estul Mediteranei, dar fără să decidă, în realitate, niște sancțiuni concrete.
Un purtător de cuvânt al Consiliului European a anunțat aseară, în urma dezbaterilor, că liderii UE au decis să sancţioneze acţiunile “ilegale şi agresive” ale Turciei, adăugând însă că ”măsurile hotărâte vor fi sancţiuni individuale şi se vor putea decide măsuri suplimentare dacă Turcia îşi continuă acţiunile”. Adică, deocamdată, nimic.
Potrivit unor surse din interiorul Consiliului, citate de Euractiv.com, Germania și Bulgaria au fost cele mai vocale dintre țările UE care au blocat sancțiunile concrete împotriva Turciei. Liderii celor două state, Angela Merkel și Boiko Borissov, au fost cei care s-au opus deschis aplicării de sancțiuni.
Alte țări precum Spania, Italia, Malta și Ungaria s-au opus, de asemenea, dar nu au exprimat-o în mod deschis, au adăugat sursele.
Austria a susținut sancțiunile, în timp ce Franța, care cerea un răspuns dur al UE, și-ar mai fi înmuiat puțin retorica, în timpul summit-ului.
Concluziile summit-ului: avertizări către un copil râzgâiat
Conform concluziilor summitului cu privire la Turcia, liderii UE au condamnat agresivitatea și acțiunile sale unilaterale în estul Mediteranei. Cu toate acestea, în practică, au adoptat o poziție blândă, acordând Ankarei o altă perioadă de grație de trei luni.
Concret, au decis să adauge noi nume de persoane și companii pe lista neagră utilizată în prezent, dintre entitățile responsabile pentru forajele neautorizate de explorare a gazelor naturale ale Turciei în largul coastelor cipriote. Însă, sancțiunile impuse până acum au avut o semnificație extrem de redusă, cu efecte și mai nesemnificative, având în vedere că Turcia nici nu s-a gândit măcar să oprească forajele de explorare.
În plus, liderii UE au solicitat Comisiei Europene să vină cu un raport ”cel târziu în martie 2021”, cu privire la relațiile UE-Turcia în ansamblu, variind de la politică la comerț, și să exploreze ”opțiuni și instrumente privind procedura de urmat”.
Liderii europeni au precizat, de asemenea, că ”agenda pozitivă a relațiilor cu Turcia rămâne pe masă”, promițând Ankarei să ofere în continuare asistență financiară pentru gestionarea fluxurilor migraționale din țară. Nu în ultimul rând, liderii UE au spus că vor încerca să găsească variante de coordonare cu noua administrație americană în problema Turciei.
Germania și relația sa preferențială cu Turcia
Germania, care deține în prezent președinția rotativă a Uniunii Europene, s-a opus întotdeauna sancțiunilor și a dorit să mențină deschise toate canalele de comunicare cu Ankara.
Într-un interviu acordat publicației Euractiv.com în noiembrie, Udo Bullmann, europarlamentar social-democrat și purtător de cuvânt pentru afaceri europene al Comitetului executiv al Partidului Social Democrat German (SPD), a declarat că intenția cancelarului Angela Merkel este aceea de a menține ușa deschisă cu Turcia.
“Nu ar trebui să uităm că baza de putere a lui Erdoğan se micșorează, să ne uităm la rezultatele ultimelor alegeri municipale: omul se teme că își va pierde forța definitorie a politicii interne și externe din Turcia. Nu ar trebui să ne ocupăm de Turcia ca de un monolit autocratic, deci ar fi bine să ne păstrăm flexibilitatea, în așa fel încât să transformăm și să readucem Turcia în familia națiunilor pașnice. Aceasta ar fi, în mod normal, intenția d-nei. Merkel și nu poate fi învinovățită pentru asta”, a spus Bullmann în interviul citat.
În ce privește Bulgaria, sursele diplomatice de la Bruxelles au declarat înaintea summit-ului că poziția Sofiei în ceea ce privește sancțiunile este impredictibilă.
”Boiko Borissov este un prieten cunoscut al lui Erdoğan, iar comportamentul său este imprevizibil”, a declarat săptămâna trecută un diplomat al UE pentru publicația citată.
La nivel politic, poziția Germaniei și Bulgariei este, de asemenea, de mare importanță, având în vedere că atât Merkel, cât și Borissov aparțin aceleiași familii politice ale UE (Partidul Popular European), la fel ca partidul de guvernare Noua Democrație din Grecia, una dintre țările adversare tradiționale ale Turciei, inclusiv în dosarul cipriot.
Marea înfrângere diplomatică a Atenei
Deciziile luate în Consiliu sunt departe de forma pe care și-a dorit-o Atena în ultimele luni. La o reuniune de afaceri externe de la Berlin în august, Grecia a solicitat ”sancțiuni sectoriale” care să vizeze aspecte cheie ale economiei turcești, cum ar fi sectorul bancar și cel energetic.
În urma publicării concluziilor summit-ului, poziția oficială a Guvernului grec le-a prezentat ca un rezultat pozitiv și curajos din partea UE, fără a fi grozav de convingător.
”Europa face lucrurile pas cu pas, asta s-a întâmplat și în acest Consiliu. Acesta a fost un pas care reprezintă un avertisment puternic pentru Turcia, pentru a-și schimba comportamentul”, au spus surse guvernamentale elene.
Cu toate acestea, realitatea de la Atena este complet diferită.
În edițiile apărute în această dimineață, majoritatea marilor cotidiane grecești au scris că deciziile liderilor UE cu privire la Turcia vor avea ”o valoare zero” și estimează că Erdoğan va fi încurajat să devină chiar și mai agresiv în perioada următoare, în lumina politicii ”pas cu pas” a Europei.
”Fără sancțiuni împotriva Turciei, victoria la UE este a lui Erdoğan”, ”Sancțiuni ușoare împotriva Turciei, ne mai vedem în martie!”, sunt câteva dintre titlurile din ziarele grecești.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat înainte de summit că credibilitatea UE este în joc și a solicitat partenerilor săi din UE să pună în aplicare deciziile luate în cadrul ultimei lor reuniuni din octombrie.
Acum, concluziile summit-ului ar putea să-i provoace mari dureri de cap lui Mitsotakis, acasă. Partidele de opoziție nu au reacționat încă, dar cel puțin Syriza, principalul partid de opoziție, este de așteptat să acuze guvernul că se întoarce de la Bruxelles cu mâna goală.
Totuși, Mitsotakis a primit o veste bună de peste ocean: SUA ar fi decis să impună sancțiuni serioase Turciei, în urma achiziției sistemelor de apărare antiaeriană S-400 din Rusia, achiziție care s-a întâmplat anul trecut.









