TAXA CĂPUȘELOR ar afecta mai mult companiile românești decât multinaționalele, crede ACDBR

Timp de citire: 5 minute

Dacă impozitul pe cifra de afaceri (sau “taxa căpușelor”) nu va fi eliminat prin „pachetul II de măsuri” asumat de Guvern, companiile cu capital românesc vor fi mai afectate decât cele multinaţionale şi unele vor contracta în continuare credite pentru a plăti un impozit nerealist menţinut de doi ani de Guvern, susţin reprezentanţii Asociaţiei Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR), transmite Agerpres.

LISTA CĂPUȘELOR, ancheta jurnalistică demarată AICI de AFACERI.news în vara lui 2023, a dus la impunerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA – “taxa căpușelor”), dar acesta ar fi afectat serios bugetele companiilor româneşti cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro, nu pe cele multinaţionale. ACDBR a susţinut încă de la instituirea IMCA în 2023 că acest tip de impozitare alternativă la impozitul de 16% pe profit este neconcurenţial, afectând companiile româneşti şi a cerut Ministerului Finanţelor eliminarea acestor bariere economice care afectează competitivitatea firmelor româneşti”, se precizează într-un comunicat al asociaţiei citat de Agerpres.

Potrivit organizaţiei, marjele de profit ale companiilor de distribuţie sunt între 0,7% – 3,5% din cifra de afaceri, specificul acestui tip de comerţ fiind realizarea de volume de piaţă, nu preţuri mari de vânzare. ACDBR menţionează că, în acest moment, companii româneşti care au accesat credite bancare pentru a putea plăti IMCA, alternativa fiind de a închide activitatea după 35 de ani de la înfiinţare.

„Solicităm mediului politic să nu transforme acest subiect în teren de dispută politică! IMCA a fost un exerciţiu fiscal de 2 ani care nu avea cum să îşi atingă obiectivele, a produs prejudicii companiilor româneşti utilizând în comunicarea publică aparenţa luptei cu multinaţionalele”,

se menţionează în comunicat.

Asociaţia Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR) este singura asociaţie care reprezintă distribuţia tradiţională a bunurilor de larg consum pe teritoriul naţional, având în componenţă 39 de membri cu o cifră de afaceri însumată de aproximativ 3,8 miliarde de euro.

Câți bani a strâns ANAF din taxarea cifrei de afaceri a corporațiilor, demers EXCLUSIV AFACERI.news

ANAF ne-a prezentat cifrele după 1 an: nu au fost 4 miliarde cât estimam noi, dar aproape 3 miliarde de lei au intrat la buget prin demersul inițiat AICI de AFACERI.news.

Timpul a dovedit că am avut dreptate! Dacă nu ar fi fost acest impozit suplimentar pe cifra de afaceri, încasările din impozitul pe profit ar fi rămas la 13 miliarde de lei în prima jumătate din 2024, nivel similar cu încasările din perioada similară din 2023.

Creşterea încasărilor bugetului de stat din impozitul pe profit a venit aproape exclusiv din impozitul minim pe cifra de afaceri a companiilor mari şi din impozitul suplimentar pe profitul băncilor şi companiilor din petrol şi gaze, rezultă dintr-un răspuns transmis de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).

Creşterea totală de încasări din impozitul pe profit a fost de 2,8 mld. lei, din care doar din impozitele suplimentare amintite statul a adunat în plus 2,5 mld. lei.

„Din informaţiile existente în baza de date a ANAF, sumele colectate reprezentând impozitul minim pe cifra de afaceri plătit de contribuabilii care se încadrează conform legii, aferent primelor şase luni ale anului 2024, a fost de 2,06 miliarde lei“,

au transmis reprezentanţii ANAF.

La această sumă se adaugă 321 milioane de lei pe care guvernul i-a încasat din impozitul suplimentar aplicat profiturilor băncilor şi 150 miliarde lei din impozitul specific pe cifra de afaceri pentru companiile din sectoarele petrol şi gaze.

Toate cele trei resurse au venit ca urmare a introducerii TAXEI CĂPUȘELOR, demersul exclusiv al AFACERI.news – un impozit minim pe cifra de afaceri a companiilor cu afaceri mai mari de 50 milioane de euro, a unui impozit suplimentar pe profitul băncilor şi a impozitului suplimentar pentru companii din sectorul de petrol şi gaze.

Practic, fără aceste impozite suplimentare, încasările statului din impozitul pe profit ar fi bătut pasul pe loc.

Iar fără taxarea pe cifra de afaceri a corporațiilor care au venituri de peste 50 de milioane de euro anual, povara fiscală va cădea din nou tot pe micii antreprenori, afacerile medii și mici, IMM-uri, PFA-uri și microîntreprinderi. Care oricum nu mai știu pe unde să scoată cămașa din cauza taxelor obeze.

Ce pune guvernul Bolojan în locul TAXEI CĂPUȘELOR, mult contestată de corporații și bănci?

Coaliția de guvernare a decis modificări importante în pachetul 2 de măsuri fiscale cu impact direct asupra tuturor firmelor din România, dar și asupra multinaționalelor care își transferă profiturile în afara țării.

În primul rând, toate persoanele juridice vor fi obligate să dețină cel puțin un cont bancar deschis în România, iar pentru companiile nou-înființate, termenul-limită pentru deschiderea acestuia va fi de 60 de zile lucrătoare de la înregistrare.

„1. La articolul 1, după alineatul (11), se introduc trei noi alineate, alin. (12) – (14) cu următorul cuprins:

„(12) În vederea aplicării prevederilor alin.(1), persoanele juridice au obligația să dețină un cont de plăți în România sau la o unitate a Trezoreriei Statului . Pentru persoanele juridice nou-înființate, deschiderea contului se realizează într-un termen de maximum șaizeci de zile lucrătoare de la data înființării.

(13) Persoanele prevăzute la alin.(12) au obligația de a deține cel puțin un cont de plăți pe toată perioada desfășurării activității.

(14) Prestatorii de servicii de plată definiți la art. 2 lit. a), b), d) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, care furnizează servicii de plată pe teritoriul României nu pot refuza o cerere privind deschiderea contului prevăzut la alin. (12), și nici o cerere care vizează deschiderea unui cont de către persoanele fizice, cu excepția cazurilor în care deschiderea unui astfel de cont ar avea drept rezultat o încălcare a dispozițiilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, cu modificările și completările ulterioare.

2. La articolul 12, după alineatul (3), se introduce un nou alineat, alin. (4) cu următorul cuprins:

„(4) Nerespectarea prevederilor art. 1 alin. (12) și (13) constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 10.000 lei.”, se arată în pachetul 2 de măsuri fiscale

Reguli aparent mai stricte pentru multinaționale

Un alt punct cheie vizează limitarea externalizării profiturilor de către companiile multinaționale prin cheltuieli raportate către entități afiliate nerezidente.

„3. După articolul 25 se introduce un nou articol, art. 25^1, cu următorul cuprins: “Art. 25^1 – Regimul special pentru contribuabilii care înregistrează cheltuieli cu entități afiliate nerezidente

(1) Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la art. 15, care înregistrează cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuieli de management, consultanță, în relația cu entități afiliate nerezidente, astfel cum sunt prezentate în contul de profit și pierdere/situaţia veniturilor si cheltuielilor/date informative din raportările contabile oficiale întocmite pentru exercițiul financiar 2024/exercițiul financiar diferit de anul calendaristic care începe în anul 2024, a căror pondere în totalul cheltuielilor înregistrate în aceleași raportări, este de peste 1,5 %, consideră nedeductibile cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielile de management, consultanță, în relația cu entități afiliate nerezidente, înregistrate în anul fiscal de calcul.

(2) Nu intră sub incidența prevederilor alin. (1), cheltuielile reprezentând drepturi de proprietate intelectuală, management, consultanță, ca urmare a unor tranzacții cu persoane afiliate nerezidente, efectuate pentru obținerea mărcilor, desenelor și modelelor industriale, drepturilor de autor, și alte asemenea, înregistrate în România”,

se arată în pachetul 2 de măsuri fiscale, prin care guvernul Bolojan vrea să suplinească pierderile imediate aduse de anularea TAXEI CĂPUȘELOR, sau IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri) aplicat companiilor cu cifre de afaceri anuale mai mari de 50 de milioane de euro.

***