UE dezvăluie un plan în valoare de 350 milioane € pentru stimularea inovării în domeniul alimentar

Comisia Europeană a anunțat o nouă strategie menită să consolideze poziția UE ca lider mondial în domeniul științelor vieții, cu un accent puternic pe inovarea alimentară, scrie FoodBev.

Planul include o finanțare de 350 de milioane de euro pentru a contribui la dezvoltarea tehnologiilor de fermentare care pot sprijini dezvoltarea de ingrediente alimentare durabile și proteine alternative.

Strategia pentru științele vieții europene identifică fermentarea ca un domeniu cheie de creștere, subliniind potențialul său de a crea produse alimentare de înaltă valoare utilizând materii prime regenerabile. Aceasta se concentrează pe două abordări principale: fermentarea biomasei, care utilizează subproduse agricole pentru a produce alimente care imită gustul și textura cărnii; și fermentarea de precizie, deja utilizată în producția de brânzeturi, care este acum adaptată de start-up-urile europene pentru a produce ingrediente precum proteine din zer, alternative la uleiul de palmier și compuși de ciocolată.

UE consideră că aceasta este o măsură strategică pentru a reduce dependența de importurile de alimente, a reduce emisiile și a sprijini un nou val de inovații bazate pe biotehnologie pe întreg continentul. În timp ce start-up-urile europene sunt lideri în cercetarea din acest domeniu, Comisia recunoaște că extinderea producției rămâne o barieră majoră, pe care intenționează să o depășească prin parteneriate public-privat, pachete de finanțare și inițiative de schimb de cunoștințe.

Strategia este susținută de grupul non-profit Good Food Institute Europe (GFI Europe), care afirmă că planul ar putea ajuta start-up-urile să comercializeze cercetarea academică în domeniul proteinelor alternative. Un raport recent citat de grup a constatat că, cu un sprijin politic adecvat, proteinele alternative ar putea genera până la 65 de miliarde de euro pentru economia Germaniei și ar putea crea 250 000 de locuri de muncă până în 2045.

Strategia include:

• 150 de milioane de euro din fondurile Horizon Europe pentru a sprijini soluții durabile de bioeconomie și pentru a ajuta la comercializarea alimentelor obținute prin fermentare.
• 200 de milioane de euro suplimentare alocate pentru perioada 2026-2027, pentru a stimula colaborarea între cercetători și întreprinderi în domeniul biofabricației și al științelor vieții.
• O agendă strategică de cercetare privind sistemele alimentare pentru a îmbunătăți gustul, textura și accesibilitatea produselor alimentare de nouă generație.
• Planuri pentru a aborda confuzia publicului în ceea ce privește alimentele ultraprocesate, care este considerată a limita adoptarea de către consumatori a opțiunilor mai sănătoase și mai durabile, cum ar fi carnea pe bază de plante.

GFI Europe și Asociația Medicilor pentru Nutriție (PAN International) afirmă că este nevoie de mesaje publice mai clare, mai ales că cercetările arată că carnea pe bază de plante poate reduce colesterolul LDL, îmbunătăți sănătatea intestinului și reduce riscul de cancer intestinal.

„Este minunat să vedem că Comisia recunoaște rolul central pe care îl poate juca inovarea alimentară în stimularea sectorului științelor vieții din Europa și propune măsuri care pot valorifica expertiza în creștere a regiunii în domeniul tehnologiilor transformatoare, cum ar fi fermentarea”. Președinția daneză care urmează să preia conducerea subliniază importanța biotehnologiei în producția alimentară, iar acest lucru dă un impuls modalităților inovatoare de dezvoltare a unui sistem alimentar mai durabil. Această strategie reprezintă un pas înainte în direcția valorificării potențialului UE de a deveni lider mondial în domeniul proteinelor alternative, stimulând creșterea economică și reducând dependența de importuri”,

a declarat Lea Seyfarth, responsabilă de politici la GFI Europe.