Islanda respinge, prin referendum, începerea negocierilor de aderare la UE. Scor strâns, dar clar

Islandezii au respins reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, potrivit celor mai recente date publicate de autoritățile de la Reykjavík și citate de televiziunea publică RÚV.

Numărarea voturilor a fost finalizată în toate circumscripțiile electorale, cu excepția celei de Sud-Vest. Ar fi nevoie de un vot aproape unanim în aceasta din urmă pentru a schimba rezultatele.

Tabăra ”DA” a câștigat doar în cele două circumscripții din capitală, în timp ce în celelalte a prevalat votul ”NU”.

Sursa: RÚV.

Un vot favorabil nu ar fi însemnat aderarea Islandei la UE, ci doar ar fi deschis calea către discuții și negocieri cu Bruxelles-ul. Pentru aderarea propriu-zisă, Islanda ar fi urmat să organizeze un al doilea referendum, probabil peste câțiva ani, după încheierea negocierilor de aderare.

Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, pe fondul crizei financiare care a lovit economia mică și vulnerabilă a țării. Guvernul eurosceptic ajuns la putere în 2013 a pus capăt negocierilor.

Acum, tulburările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și taxele de import impuse de SUA, au conferit un caracter de urgență unei chestiuni pe care islandezii o dezbat cu intermitență de zeci de ani.

Capitolul despre pescuit, alături de cel despre agricultură, sunt cele mai complicat de negociat, nefiind niciodată deschise în timpul rundei anterioare de negocieri. Altfel, Islanda a integrat deja o mare parte din acquis-ul UE în calitatea sa de membră a Spațiului Economic European (SEE) din 1994.

Spre deosebire de alți candidați actuali, Islanda nu s-ar confrunta cu un veto bilateral din partea vreunui alt stat membru al UE. Singura dispută plauzibilă privind pescuitul ar fi cu Regatul Unit, care a pierdut votul în Consiliu după Brexit. Chiar și așa, pescuitul ar fi fost o temă sensibilă pentru țări precum Spania și Franța.