Gâlceava vinurilor, episodul 2: prosecco-ul italienesc vs. prošek-ul vecinilor croați

Autoritățile italiene s-au arătat scandalizate și au promis că vor contesta până la capăt demersul Croației de a obține protecția prin instrumentul denumirii de origine protejată al Uniunii Europene pentru vinul său dulce de desert, prošek, produs în zona de sud a Dalmației, al cărui nume seamănă cu mai cunoscutul prosecco italienesc, potrivit Euractiv.com.

Singurul lucru în care vinurile prošek și prosecco au în comun este denumirea asemănătoare, deoarece diferă în aproape toate calitățile și caracteristicile lor organoleptice.

Cu toate acestea, de la aderarea Croației la Uniunea Europeană, Italia nu a văzut niciodată cu ochi buni posibilitatea ca UE să acorde orice fel de protecție acestui vin dulce tipic sudului Dalmației, în temeiul legilor foarte stricte privind identitatea mărcilor în cadrul blocului comunitar.

Divergențele nu sunt deloc de dară recentă, ci ele datează din 2013, când Croația a depus pentru prima dată o cerere de protecție a denumirii tradiționale ”prošek”, depunând dosarul complet cu toate informațiile solicitate de legislația UE.

La acea vreme, toate cererile referitoare la denumirile tradiționale au fost suspendate, întrucât legile și regulamentele de resort se aflau într-un îndelungat proces de revizuire, pentru a se alinia cu regulile în materie stipulate în Tratatul de la Lisabona.

Dosarele au reintrat pe rol în 2019, în urma adoptării legislației secundare, Comisia începând acum să proceseze dosarele în așteptare, inclusiv cea pentru ”prošek”-ul croaților.

Termenii tradiționali pentru vinuri au scopul de a transmite consumatorilor anumite informații despre produs și o oarecare descriere succintă a caracteristicilor sale, precum cuvintele ”tawny/tenné” sau ”ruby/rubiniu” utilizate pentru vinurile de Porto sau ”vin de pays” și ”grand cru” pentru anumite vinuri franțuzești.

Deși uneori sunt legate de schema de calitate a denumirii de origine protejată (DOP) a UE, termenii tradiționali nu fac parte din cadrul indicațiilor geografice (IG) care garantează cea mai înaltă formă de protecție a produselor alimentare din Europa.

În 2013, comisarul european pentru agricultură de la acea dată, Dacian Cioloș, atrăgea atenția că utilizarea comercială a termenului ”prošek” poate ridica unele probleme juridice, deoarece ar putea intra în conflict cu protecția prosecco-ului italian, protejat ca denumire de origine protejată – DOP.

Răspunzând la o întrebare în cadrul unei audieri parlamentare, Cioloș a spus că autoritățile croate sunt conștiente de acest punct de vedere juridic, ceea ce explică de ce termenul nu a fost menționat în cadrul Tratatului de Aderare semnat de Croația cu Uniunea Europeană.

Deși cea mai recentă cerere de înregistrare a ”prošek”-ului ca denumire tradițională nu este o cerere pentru protecția prin instrumentul denumirii de origine protejată – DOP, inițiativa croaților a declanșat reacții dure din partea italienilor, care cred că vecinii lor încearcă astfel să evite cadrul de reglementare european al mărcilor protejate.

Într-o scrisoare adresată comisarului pentru agricultură Janusz Wojciechowski, europarlamentarul socialist italian Paolo De Castro a spus că acordarea permisiunii utilizării denumirii de «prošek» ”ar putea transmite un mesaj periculos că protecția DOP și IGP în UE poate fi ușor eludată printr-un sistem paralel.”

Comisiei i se cere acum să verifice atât admisibilitatea, cât și validitatea cererii croate, iar, ulterior, o nouă cerere de obiecție ar putea fi publicată în jurnalul oficial al UE.

Potrivit lui De Castro, executivul UE nu ar trebui nici măcar să ajungă la această etapă și să publice cererea, pe care el o consideră neadmisibilă, în acest fel UE putând să își dovedească angajamentul față de ”consolidarea sistemului de indicații geografice protejate”, solicitat recent de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen.

În cazul în care Comisia decide să publice cererea, toate părțile interesate au la dispoziție două luni de la data publicării pentru a depune o obiecție. Comisia va analiza apoi obiecțiile primite și va putea lua o decizie finală pe baza tuturor informațiilor disponibile.

La rândul său, europarlamentarul croat Tonino Picula a trimis o scrisoare comisarului Wojciechowski, spunând că întreaga situație este o nouă tentativă a puternicei industrii viti-vinicole italiene de a contracara eforturile Croației în a-și proteja un produs tradițional propriu.

”Prošek”-ul este un vin tradițional de desert croat care nu are nicio legătură cu prosecco-ul italienesc, nici în privința gustului, al tipurilor de struguri din care se obține, nici chiar a tehnologiei de producție, a explicat Picula în scrisoare.

Viticultorii croați, a adăugat el, au întins până acum o ramură de măslin către colegii lor italieni, arătându-și disponibilitatea pentru ajungerea la un compromis și cerând adăugarea adjectivului ”dalmatic” la termenul ”prošek”, tocmai pentru a sublinia în continuare diferența față de prosecco-ul italian.