Închide

LCK, în presa cipriotă: UE pierde anual 50 mld. € pe seama mafiei gulerelor albe. ”Frauda și corupția pot să ucidă!”

Avatar
Full frame shot of eye

Fotografie de Vladislav Reshetnyak pe Pexels

Timp de citire: 4 minute

Prezentă la un eveniment organizat de Facultatea de Drept de la University of Cyprus, șefa Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kövesi, a acordat un amplu interviu ediției cipriote a cotidianului de limbă greacă Kathimerini, în care explică rolul instituţional al instituției și importanța crimei financiare organizate internaționale pentru societățile afectate, în ciuda faptului că vizibilitatea efectelor acestor infracțiuni este mai dificil de sesizat de către populație. ”Nu există țări curate în UE”, sună principala concluzie a interviului.

Potrivit șefei EPPO, există la nivelul întregii Uniuni Europene rețele și structuri care alcătuiesc grupuri de crimă organizată care operează în cadrul UE și funcționează sistemic. La trei ani după preluarea mandatului în fruntea EPPO, ea atrage atenția asupra efectelor extrem de negative ale ”mafiei gulerelor albe”, deși pentru populația generală aceste efecte sunt dificil de corelat cu practicile de corupție:

”Timp de mulți ani, așa-numita mafie a gulerelor albe a fost subestimată. A fost considerată a fi la periferia criminalității, cel puțin în termeni penali. Acum, în cei trei ani, ne dăm seama că, dimpotrivă, ea se află în centrul conceptului de criminalitate. Putem să vedem asta practic, de exemplu la nivelul impozitării. Ce ne spune Interpolul? Că Uniunea Europeană pierde an de an 50 de miliarde de euro din cauza infracțiunilor fiscale. Dacă studiem aceste rețele de criminalitate, observăm că nu sunt simpli răufăcători, așa cum s-a crezut zeci de ani de zile. Sunt rețele bine organizate, flexibile și care cunosc foarte bine punctele slabe ale fiecărui stat membru. Mai observăm că ele țintesc în mod clar bugetul atât al UE, cât și cel al statelor membre în parte”, spune Kövesi.

Șefa EPPO aduce în discuție faptul că, în multe situații, fondurile europene ajung adesea în mâinile reţelelor criminale organizate și se pierd ca printr-o ”gaură neagră”:

”Vestea bună este că prin intermediul EPPO am creat un areal alcătuit din 22 de state membre și 40 de reprezentanţe, așa că putem, cu toate instrumentele noastre (procurori, anchetatori, acces la baze de date, analiști de specialitate etc.), să investigăm cazuri, să cooperăm la nivel transnaţional şi la nivel european şi să contracarăm problema. Vreau să atrag atenția asupra faptului că nu suntem o organizație străină. Cooperăm cu autoritățile naționale, urmând procedurile legale așa cum decurg din cadrele legislative naționale. Și cooperăm și cu fiecare cetățean al UE, care are acces direct la EPPO, inclusiv pentru a furniza informații legate de un caz aflat în anchetă”, a explicat ea.

În ceea ce priveşte sistemul de justiţie, Kövesi a subliniat necesitatea unei specializări atât la nivelul procurorilor, cât şi al instanţelor, pentru a eficientiza procesul judiciar.

”Cred că ar trebui să existe o specializare, procurori cu o misiune specializată, precum şi instanţe specializate, care nu există în toate statele membre UE,” a spus ea.

De asemenea, Kövesi a evidenţiat complexitatea gestionării a 22 de sisteme juridice naţionale diferite şi necesitatea unui cadru legal puternic pentru a combate eficient criminalitatea transfrontalieră.

”Avem de-a face cu 22 de sisteme juridice naționale diferite, cu multe abordări diferite. Desigur, nu se pot evita procedurile standardizate și care, prin definiție, necesită timp (ședințe, apărări etc.), după cum există sisteme juridice naționale cu două sau chiar trei niveluri de funcționare judiciară la care se poate ataca o hotărâre în primă instanță”, spune ea.

Un exemplu concret al eficienţei EPPO a fost menţionat de Kövesi , referindu-se la un caz din Italia care a implicat făptaşi din România.

”Am reuşit nu doar să-i identificăm în decurs de doar trei ore, ci şi să recuperăm banii în acest timp. Așa ceva nu s-ar fi putut întâmpla înainte”, a explicat ea, subliniind viteza şi eficienţa cu care poate acţiona EPPO, în calitate de structură de parchet la nivel european.

Scopul strategic al EPPO este, potrivit lui Kovesi, repararea prejudiciului provocat de criminalitatea economică organizată.

“Dacă nu reuşim să identificăm banii negri şi să-i recuperăm, atunci am eşuat în misiunea noastră”, a afirmat ea în interviul citat.

”Cu toții trebuie să ne dăm seama că corupția ucide!”

În concluzie, Laura Codruța Kövesi a transmis un mesaj clar cetăţenilor UE: criminalitatea financiară organizată nu trebuie subestimată; impactul acesteia poate fi devastator, iar corupţia şi frauda au consecinţe reale şi grave asupra societăţii.

”Aș dori să atrag atenția asupra faptului că cetățeanul obișnuit al UE nu trebuie să subestimeze crima financiară organizată. Uite: dacă cineva îți fură portofelul, simți de îndată că buzunarul ți-a rămas gol. Dacă cineva îți dă o palmă, te doare. Dar dacă cineva ia mită sau fură din banii UE, nimeni nu simte explicit asta și, uneori, chiar mai mult decât atât: nu-i pasă. Dar astfel de acte au consecințe. Frauda și corupția pot ucide, iar exemplul cel mai grăitor este cazul cu tragicul accident de la Tempi care, pe măsură ce investigăm cazul, constatăm că ar fi putut fi evitat, dacă un anumit proiect ar fi fost livrat la timp. Cu toții trebuie să ne dăm seama că corupția ucide!”

EPPO este angajat să combată aceste fenomene şi să recâştige încrederea cetăţenilor europeni în sistemul de justiţie, a mai comentat Laura Codruța Kövesi în încheierea interviului.

scroll to top