#LecțiadeEconomie: Ce este greenwashing-ul? Ecologia le-a luat mințile companiilor, care fac orice de dragul ei
- Ce auzim la tot pasul în zilele noastre? Ecologie, protecția mediului, schimbări climatice, sustenabilitate, durabilitate. Termeni foarte serioși care, din păcate, ajung să fie aruncați în derizoriu de către companiile lacome.
- Greenwashing-ul este procesul de transmitere a unei impresii false sau a unor informații înșelătoare cu privire la modul în care produsele unei companii sunt ecologice.
- Greenwashing-ul implică o afirmație nefondată pentru a înșela consumatorii și a-i face să creadă că produsele unei companii sunt ecologice sau au un impact pozitiv mai mare asupra mediului decât au în realitate.
Sub umbrela #LecțiadeEconomie, aducem în atenția publicului nostru concepte, doctrine, termeni, principii economice sau chiar evenimente celebre care și-au pus amprenta asupra economiei de-a lungul timpului. Sau cel puțin de la Adam Smith încoace. Așteptăm sugestiile Dvs., ale cititorilor fideli AFACERI.news, pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate în #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site la adresa de mai sus, pe Facebook și Twitter.
În plus, “spălarea ecologică” poate apărea atunci când o companie încearcă să sublinieze aspectele durabile ale unui produs pentru a umbri implicarea companiei în practici dăunătoare mediului.
Cunoscută și sub numele de “strălucire ecologică”, “greenwashing” este o încercare de a profita de cererea tot mai mare de produse ecologice, fie că acestea sunt mai naturale, mai sănătoase, fără substanțe chimice, reciclabile sau mai puțin consumatoare de resurse naturale.
Mai recent, unii dintre cei mai mari emițători de dioxid de carbon din lume, cum ar fi companiile energetice convenționale, au încercat să se prezinte drept campioni ai mediului. Produsele sunt “spălate” în mod ecologic printr-un proces de redenumire, rebranduire sau reambalare a acestora. Produsele ecologizate pot transmite ideea că sunt mai naturale, mai sănătoase sau mai lipsite de substanțe chimice decât mărcile concurente.
De unde vine termenul de greenwashing?
Realizată prin utilizarea imaginilor de mediu, a etichetelor înșelătoare și prin ascunderea compromisurilor, greenwashing este un joc de cuvinte cu termenul “whitewashing”, care înseamnă utilizarea de informații false pentru a ascunde în mod intenționat o faptă greșită, o eroare sau o situație neplăcută în încercarea de a o face să pară mai puțin rea decât este.
Termenul își are originea în anii 1960, când industria hotelieră a conceput unul dintre cele mai flagrante exemple de greenwashing. Aceștia au plasat anunțuri în camerele de hotel prin care îi rugau pe oaspeți să își refolosească prosoapele pentru a salva mediul înconjurător. Hotelurile s-au bucurat de beneficiul reducerii costurilor de spălare.
Termenul însuși de “greenwashing” a fost inventat de Westerveld în 1986 pentru a evidenția organizațiile care au cheltuit mai multe resurse pentru a anunța că sunt ecologice decât timpul efectiv petrecut pentru a face produsele și organizația lor ecologice.
Minciuna din spatele greenwashing
Companiile s-au angajat în activități de ecologizare prin comunicate de presă și reclame care promovează energia curată sau eforturile lor de reducere a poluării. În realitate, este posibil ca societatea să nu își ia un angajament semnificativ față de inițiativele ecologice.
Pe scurt, companiile care fac afirmații nefondate conform cărora produsele lor sunt sigure pentru mediu sau oferă anumite beneficii ecologice sunt implicate în spălarea ecologică.
Comisia Europeană, organismul executiv al blocului comunitar, a propus miercuri o legislație care vizează ceea ce criticii au definit în linii mari drept “greenwashing”/”spălare ecologică”, anunță Normele vizează etichetarea ecologică, cum ar fi afirmațiile conform cărora un produs a fost fabricat din materiale reciclate sau cu emisii neutre de carbon.
Citiți și episoadele anterioare din #LecțiadeEconomie:
#LecțiadeEconomie: Ce este benchmarking-ul? Definiție, tipuri, costuri și utilizări
#LecțiadeEconomie: Hi-Flex Economy-Bine ai venit în economia flexibilă, unde totul e opțional!
#LecțiadeEconomie: Despre oameni și porci. Ce semnifică “Lipstick on a Pig”/”A Ruja Porcul”?
#LecțiaDeEconomie: Care este sensul expresiei economice “Cumpărați zvonul, vindeți știrile!”?
#LecțiadeEconomie: Ce este factoring-ul? Avantaje și “mituri” despre factoring
#LecțiadeEconomie: Foarte la modă, ce înseamnă totuși “economia circulară”? Ce beneficii avem?
#LecțiadeEconomie: Care e diferența între inflație și deflație? De ce inflația poate fi bună?
#LecțiadeEconomie: Vinde în mai și cară-te! Care e sensul zicalei “Sell in May and go away”?
#LecțiadeEconomie: Ce este IPO? Cum se calculează, care sunt aspectele care influențează IPO?
#LecțiadeEconomie: Ce este deficitul de cont curent? Cum trebuie gestionat, cum stă România?
Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate sub umbrela #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook și Twitter.









