Avertisment apocaliptic: încălzirea Arcticii amenință să prăbușească zeci de orașe rusești

Creșterea temperaturilor la nivel global este un fenomen care se manifestă în regiunea arctică într-un ritm mai alert decât în alte părți ale lumii, iar consecințele care se întrezăresc sunt apocaliptice. Schimbările sunt tot mai rapide și ireversibile dincolo de Cercul Polar de Nord, iar nordul Rusiei este printre cele mai afectate regiuni ale globului, potrivit The Barents Observer.

În această săptămână, temperaturile din nordul Rusiei au bătut din nou recorduri. În Saskylah, o comunitate mică din Cercul Polar de Nord, temperatura aerului a atins 31,9 C, cel mai ridicat nivel măsurat din 1936 încoace. Conform Roshydromet, institutul rus de meteorologie, temperaturile medii de-a lungul coastei arctice ruse au crescut din 1998 până acum cu până la 4,95 de grade Celsius.

Evoluțiile prezintă o preocupare tot mai presantă pentru Moscova. Ministrul Resurselor Naturale al Rusiei, Aleksandr Kozlov, confirmă faptul că peste 40% din clădirile situate în nordul Rusiei sunt afectate de deformări și defecțiuni de natură structurală. În plus, construcția de noi drumuri și căi ferate devine din ce în ce mai dificilă, a spus el într-o masă rotundă la sfârșitul lunii mai.

Potrivit lui Kozlov, solul care se topește este motivul principal pentru 23% din totalitatea defecțiunilor tehnice înregistrate în regiune și până la 29% din instalațiile de producție a petrolului și a gazelor naturale nu mai pot fi exploatate la parametrii nominali.

Cercetătorii ruși estimează că degradarea suprafețelor de teren până în anul 2050 va provoca daune în valoare de aproximativ cinci trilioane de ruble (58 miliarde euro), adică aproximativ 25% din totalul bugetului Federației Ruse.

”Ce se va întâmpla cu orașele noastre peste zece, cincizeci, o sută de ani?” a întrebat în timpul conferinței guvernatorul regiunii Yamal-Nenets din extremul nordic rus, Dmitri Artiuhov.

El s-a arătat îngrijorat de lucrările complexe de construcție a infrastructurii care se află în desfășurare în regiunea pe care o guvernează, multe dintre acestea fiind realizate fără o tehnologie ajustată la specificul climatic, geologic și geomorfologic al regiunii.

Potrivit lui Artiuhov, cele mai recente hărți geologice din regiune datează din anii 1980.

”Muncitorii din construcții care vin astăzi să lucreze la proiectele din regiunea noastră nu dețin documente clare în care să fie descris modul în care funcționează permafrostul și ce marje de soliditate sunt necesare pentru ca infrastructura și clădirile să fie durabile și să nu cedeze în timp”, a spus liderul regional.

Ministerul rus al Resurselor Naturale a anunțat că va lansa anul acesta un nou sistem gestionat la nivel federal, de monitorizare a permafrostului. Sistemul se va baza pe facilitățile de cercetare existente, care sunt gestionate de autoritatea meteorologică de stat Roshydromet și sunt avute în vedere două faze de evoluție a proiectului.

În prima fază, care va funcționa ca o fază-pilot, va acoperi perioada 2022-2024, iar cercetătorii se vor baza pe experiențele și metodologia aplicată în insula norvegiană Spitsbergen, în Arhipelagul Franz Josef și Arhipelagul Severnaya Zemlya, informează Ministerul Resurselor Naturale.

Topirea permafrostului afectează deja companiile care operează infrastructura arctică, inclusiv instalațiile de petrol și gaze. Experții susțin că accidentul ecologic care a constat în deversarea a 21.000 de tone de motorină într-o regiune a Peninsulei Taimîr, în 2020, s-a petrecut din cauza degradării severe a solului pe care era amplasat un rezervor de mari dimensiuni pentru stocarea petrolului.

Cercetătorii de la Institutul Rus al Criosferei consideră că limita zonei de permafrost s-a mutat cu peste 30 km înspre nord în ultimii 40 de ani, iar până la 500 de kilometri pătrați de teren alunecă în fiecare an în oceanul arctic și dispar.

”Procesul este ireversibil și este imposibil de oprit”, a declarat șeful Institutului Rus al Criosferei, Dmitry Drozdev.

Un alt efect al topirii tundrei înghețate este creșterea apariției unor posibile boli noi și potențial letale. De pildă, printre numeroși agenți patogeni infecțioși prinși și conservați în permafrost se numără Bacillus anthracis, care produce la om antraxul.