Savuroasele baghete franțuzești, mândria oricărui maestru brutar din Franța, au fost considerat eligibile pentru a fi incluse pe lista ”Patrimoniului Cultural Imaterial” UNESCO, distincție acordată practicilor sau tradițiilor care s-au transmis din generație în generație și care cuprinde ritualuri, meșteșuguri tradiționale și feluri de mâncare specifice unor comunități umane, relatează Bloomberg.
UNESCO, organism care face parte din Organizația Națiunilor Unite, a anunțat miercuri că baghetele franțuzești înglobează o importanță culturală majoră, având în vedere ”know-how-ul artizanal” necesar pentru a le produce, precum și ritualurile legate de consumul lor.
Organizația a explicat că baghetele sunt speciale printre alte tipuri de pâine datorită ”modurilor de consum și practicilor sociale” din jurul lor, inclusiv grație vizitelor matinale ale francezilor la brutăria cea mai apropiată pentru a-și procura bagheta ideală pentru micul dejun.
Președintele francez Emmanuel Macron și-a exprimat pe Twitter bucuria față de distincția primită de baghetă, descriind-o drept ”250 de grame de magie în viața noastră de zi cu zi”:
250 grammes de magie et de perfection dans nos quotidiens. Un art de vivre à la française. Nous nous battions depuis des années avec les boulangers et le monde de la gastronomie pour sa reconnaissance. La baguette est désormais au patrimoine immatériel de l’Unesco ! https://t.co/91joZkQPI2
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) November 30, 2022
Pe lista alimentelor declarate de UNESCO drept ”patrimoniu cultural imaterial”, bagheta se alătură altor preparate tradiționale, printre care borșul ucrainean, kimchi-ul coreean, berea belgiană sau pizza napoletană. Alte tradiții ”imateriale” cărora li s-a acordat statutul în trecut sunt acupunctura chinezească și capoeira braziliană.
În ceea ce îi privește pe francezi, baghetele nu sunt prezență pe lista UNESCO. Însuși ritualul gastronomic franțuzesc este parte a patrimoniului cultural imaterial încă din 2010. UNESCO precizează că acesta prevede că masa trebuie să înceapă cu o băutură de tip aperitiv, urmate de cel puțin patru feluri de mâncare (antreul, felul principal, brânzeturile și desertul), apoi cafea sau/și o băutură digestivă. De asemenea, ar trebui să includă, de preferință, mâncăruri locale și să fie servit alături de vinuri asortate cu grijă și pe o masă aranjată într-un mod specific.
România este prezentă pe lista UNESCO cu ritualul călușului (2005/2008), doina (2009), ceramica de Horezu (2012), colindatul de ceată bărbătească (2013, împreună cu Republica Moldova), jocul fecioresc (2015), tehnici tradiționale de realizare a scoarței (2016) și mărțișorul – practici tradiționale asociate zilei de 1 martie (2017, împreună cu Republica Moldova și Bulgaria).
