#LecțiadeEconomie | Cele 4 principii de bază ale economiei. Și exemple răcoritoare direct din fabrica de bere!
Ascultați episoadele din podcastul #LecțiadeEconomie AICI sau pe SPOTIFY!
- Deși a avea o înțelegere de bază a teoriei economice nu este percepută ca fiind la fel de importantă precum echilibrarea bugetului gospodăriei sau a învăța cum să conduci o mașină, forțele care stau la baza studiului economiei influențează fiecare moment al vieții noastre.
- La cel mai elementar nivel, economia încearcă să explice cum și de ce facem alegerile de cumpărare pe care le facem.
- Patru concepte economice cheie — nevoie, cerere și ofertă, costuri și beneficii, stimulente — pot ajuta la explicarea multor decizii pe care le iau oamenii.
Sub umbrela #LecțiadeEconomie, aducem în atenția publicului nostru aici și AUDIO în podcastul #LecțiadeEconomie de pe homepage și din Spotify, concepte, doctrine, termeni, principii economice, ori evenimente celebre care și-au pus amprenta asupra economiei de-a lungul timpului. Sau cel puțin de la Adam Smith încoace. Așteptăm sugestiile Dvs., ale cititorilor fideli AFACERI.news, pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate în #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, Facebook și Twitter.
1.Nevoia
Toată lumea înțelege nevoia sau deficitul, indiferent dacă este conștient de aceasta sau nu, deoarece toată lumea a experimentat efectele lipsurilor. Adică a unei deficiențe, a unei nevoi. Nevoia explică problema economică de bază conform căreia lumea are resurse limitate pentru a satisface dorințe aparent nelimitate. Această realitate îi obligă pe oameni să ia decizii cu privire la modul de alocare a resurselor în cel mai eficient mod posibil, astfel încât să fie îndeplinite cât mai multe dintre prioritățile lor cele mai înalte. De exemplu, se cultivă doar atât de mult grâu în fiecare an. Unii vor pâine, iar alții preferă berea. Doar atât de mult dintr-un bun dat se poate produce din cauza deficitului de grâu.
Dar cum decidem câtă făină trebuie făcută pentru pâine și bere? O modalitate de a rezolva această problemă este un sistem de piață condus de cerere și ofertă.
2.Cerere și ofertă
Un sistem de piață este condus de cerere și ofertă. Luând exemplul berii, dacă mulți oameni doresc să cumpere bere, cererea de bere este considerată mare. Drept urmare, puteți percepe mai mult pentru bere și puteți câștiga mai mulți bani în medie folosind grâu pentru a face bere decât folosind grâu pentru a face făină. Ipotetic, acest lucru ar putea duce la o situație în care mai mulți oameni încep să producă bere și, după câteva cicluri de producție, există atât de multă bere pe piață — oferta de bere crește — încât prețul berii scade.
Deși acesta este un exemplu extrem și excesiv de simplificat, la nivel de bază, conceptul de cerere și ofertă ajută la explicarea de ce produsul popular de anul trecut este la jumătate din prețul anului următor.
3.Costuri și beneficii
Conceptul de costuri și beneficii este legat de teoria alegerii raționale (și așteptările raționale) pe care se bazează economia. Când economiștii spun că oamenii se comportă rațional, înseamnă că oamenii încearcă să maximizeze raportul dintre beneficii și costuri în deciziile lor. Dacă cererea de bere este mare, fabricile de bere vor angaja mai mulți angajați pentru a produce mai multă bere, dar numai dacă prețul berii și cantitatea de bere pe care o vând justifică costurile suplimentare ale salariului lor și materialele necesare pentru a produce mai multă bere. În mod similar, consumatorul va cumpăra cea mai bună bere pe care și-o poate permite, dar nu neapărat cea mai gustoasă bere din magazin.
Conceptul de costuri și beneficii este aplicabil altor decizii care nu au legătură cu tranzacțiile financiare. Studenții fac zilnic analize cost-beneficiu, alegând să se concentreze pe anumite cursuri pe care le-au considerat mai importante pentru succesul lor. Uneori, acest lucru înseamnă chiar reducerea timpului pe care îl petrec studiind pentru cursuri pe care le consideră mai puțin necesare.
Deși economia presupune că oamenii sunt în general raționali, multe dintre deciziile pe care le iau oamenii sunt de fapt foarte emoționale și nu maximizează propriul beneficiu. De exemplu, domeniul reclamei pradă tendința oamenilor de a acționa nerațional. Reclamele încearcă să activeze centrii emoționali ai creierului nostru și să ne păcălească pentru a supraestima beneficiile unui anumit articol.
4. Totul stă în stimulente
Dacă sunteți un părinte, un șef, un profesor sau orice persoană cu responsabilitatea de supraveghere, probabil că ați fost în situația de a oferi o recompensă – sau un stimulent – pentru a crește probabilitatea unui anumit rezultat.
Stimulentele economice explică modul în care operarea cererii și ofertei încurajează producătorii să furnizeze bunurile pe care le doresc consumatorii, iar consumatorii să economisească resursele limitate. Când cererea consumatorilor pentru un bun crește, atunci prețul de piață al bunului crește, iar producătorii au un stimulent să producă mai mult bun, deoarece pot primi un preț mai mare. Pe de altă parte, atunci când deficitul tot mai mare de materii prime sau inputuri pentru un anumit bun determină creșterea costurilor, producătorii să reducând oferta, atunci prețul pe care îl percep pentru bun crește. Iar consumatorii au un stimulent să economisească din consumul lor de acel bun, rezervându-l.
În exemplul unei fabrici de bere, proprietarul dorește să crească producția, așa că decide să ofere un stimulent – un bonus – schimbului care produce cele mai multe sticle de bere într-o zi. Berăria are două dimensiuni de sticle: o sticlă de 500 de mililitri și o sticlă de un litru. În câteva zile, ei văd că numărul de producție crește de la 10.000 la 15.000 de sticle pe zi. Problema este că stimulentul pe care l-au oferit s-a concentrat pe lucrul greșit – numărul de sticle, mai degrabă decât volumul de bere. Așa că fabrica începe să primească apeluri de la furnizori care se întreabă când vor veni comenzile sticlelor de un litru. Oferind un bonus pentru numărul de sticle produse, proprietarul a făcut benefic ca schimburile concurente să câștige un avantaj doar îmbuteliind sticlele mai mici.
Atunci când stimulentele sunt aliniate corect cu obiectivele organizaționale, beneficiile pot fi excepționale. Aceste practici includ participarea la profit, bonusurile de performanță și participarea angajaților la capitalul social. Cu toate acestea, aceste stimulente pot da greș dacă criteriile pentru a determina dacă un stimulent a fost îndeplinit nu mai sunt aliniate cu obiectivul inițial.
De exemplu, bonusurile de performanță prost structurate i-au determinat pe unii directori să ia măsuri care îmbunătățesc rezultatele financiare ale companiei pe termen scurt – doar atât cât să obțină bonusul. Pe termen lung, aceste măsuri s-au dovedit apoi dăunătoare pentru sănătatea companiei.
Economia este o știință sumbră
Sărăcia este ceea ce stă la baza întregii economii, ceea ce reprezintă o interpretare a motivului pentru care economia este denumită uneori știința sumbră. Oamenii fac în mod constant alegeri care sunt determinate de costurile și beneficiile lor. La nivel personal, penuria înseamnă că trebuie să facem alegeri pe baza stimulentelor pe care le primim în funcție de diferite cursuri de acțiune. La nivel de piață, impactul a milioane de oameni care fac alegeri creează de fapt forțele cererii și ofertei, cele care duc economia înainte.
Ascultați episoadele din podcastul #LecțiadeEconomie AICI sau pe SPOTIFY!
Episoade anterioare:
#LecțiadeEconomie | Ce este burnout-ul? O lume întreagă pare epuizată la locul de muncă
#LecțiadeEconomie: Ce sunt FMCG-urile sau bunurile de consum cu mișcare rapidă?
#LecțiadeEconomie: Zero-Sum-Game | Ce este un joc cu sumă nulă?
#LecțiadeEconomie: “Greedflation” | Ce este “lăcominflația”, mit sau realitatea vremurilor?
#LecțiadeEconomie: Ce este benchmarking-ul? Definiție, tipuri, costuri și utilizări
#LecțiadeEconomie: Hi-Flex Economy-Bine ai venit în economia flexibilă, unde totul e opțional!
#LecțiadeEconomie: Despre oameni și porci. Ce semnifică “Lipstick on a Pig”/”A Ruja Porcul”?
#LecțiaDeEconomie: Care este sensul expresiei economice “Cumpărați zvonul, vindeți știrile!”?
#LecțiadeEconomie: Ce este factoring-ul? Avantaje și “mituri” despre factoring
#LecțiadeEconomie: Foarte la modă, ce înseamnă totuși “economia circulară”? Ce beneficii avem?
#LecțiadeEconomie: Care e diferența între inflație și deflație? De ce inflația poate fi bună?
#LecțiadeEconomie: Vinde în mai și cară-te! Care e sensul zicalei “Sell in May and go away”?
#LecțiadeEconomie: Ce este IPO? Cum se calculează, care sunt aspectele care influențează IPO?
#LecțiadeEconomie: Ce este deficitul de cont curent? Cum trebuie gestionat, cum stă România?
Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate sub umbrela #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook și Twitter.









