#LecțiadeEconomie: “Teoria gândacului” – sau cum lucrurile rele din piețe sunt chiar mai rele decât par
Ascultați episoadele din podcastul #LecțiadeEconomie AICI sau pe SPOTIFY!
- Teoria gândacului, cunoscută în literatura anglo-saxonă drept Cockroach Theory, spune că, atunci când o companie dezvăluie o veste proastă, în viitor pot fi dezvăluite multe alte evenimente negative legate de aceasta.
- Teoria gândacului a fost numită astfel din cauza credinței comune conform căreia văzând un gândac este o dovadă că există mai mulți.
- Teoria gândacului poate fi folosită pentru a descrie situații care afectează nu doar companii, dar și industrii întregi.
- Deoarece investitorii pot reconsidera alte participații din aceeași industrie din cauza unor vești proaste, teoria gândacului tinde să aibă un efect negativ asupra pieței în ansamblu.
Sub umbrela #LecțiadeEconomie, aducem în atenția publicului nostru aici și AUDIO în podcastul #LecțiadeEconomie de pe homepage și din Spotify, concepte, doctrine, termeni, principii economice sau chiar evenimente celebre care și-au pus amprenta asupra economiei de-a lungul timpului. Sau cel puțin de la Adam Smith încoace. Așteptăm sugestiile Dvs., ale cititorilor fideli AFACERI.news, pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate în #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site la adresa de mai sus, pe Facebook și Twitter.
Înțelegerea teoriei gândacilor
Teoria gândacului este o teorie neștiințifică care se bazează pe ideea că soarta unei companii depinde atât de forțele externe, cât și de cele interne, și nu poate fi afectată doar de o singură veste proastă. Mai simplu spus, atunci când vezi un gândac, este posibil să fie mult mai mulți pe care nu îi poți vedea imediat.
La urma urmei, un gândac înseamnă, de obicei, că sunt mai mulți care zac în întuneric. Așadar, atunci când o companie este afectată negativ de forțe externe, este puțin probabil ca jucătorii din industrie să fie imuni la aceleași forțe. Prin urmare, atunci când nenorocirile unei companii sunt dezvăluite publicului, este probabil că nenorociri similare se vor abate asupra altor companii afectate în mod similar.
Surprizele sau nerealizările de profituri sunt indicatori ai tendințelor din industrie, în special dacă acestea apar pentru mai multe companii dintr-o industrie. Dacă o singură companie izolată dintr-un sector prezintă o surpriză a veniturilor, aceasta ar putea fi ignorată.
Cu toate acestea, în cazul în care mai multe companii anunță o surpriză sau o ratare a câștigurilor, ar putea fi un indicator puternic că și alte companii din industrie vor avea rezultate similare.
Efectele teoriei gândacilor
Veștile proaste sunt inevitabile – indiferent de companie sau industrie. Dar, în multe cazuri, echipa de conducere superioară a unei companii poate încerca să minimizeze efectele oricărei vești proaste. De fapt, unii încearcă să o întoarcă, dând o turnură pozitivă veștii, chiar dacă există un impact asupra prețului acțiunilor companiei. Pentru unele companii, poate fi vorba de o situație singulară, dar nu este neapărat cazul altora.
Investitorii înțelepți pot fi capabili să vadă prin aceste strategii de relații publice și să înțeleagă că o dezvăluire bruscă de vești proaste poate duce la ceva mai important în viitor – pentru companie și chiar pentru întreaga industrie.
Teoria gândacului poate avea efecte dăunătoare asupra pieței. Investitorii își reconsideră adesea participațiile la alte companii din aceeași industrie atunci când se confruntă cu vești proaste referitoare la una sau mai multe companii dintr-o industrie. În unele cazuri, veștile sunt suficient de negative pentru a-i convinge pe investitori să se debaraseze de acțiunile din industrie, ceea ce poate provoca o prăbușire a prețurilor într-un întreg sector. Mai mult, veștile despre nereguli la o companie pot provoca panică și proteste publice, ceea ce de obicei sfârșește prin a stârni interesul autorităților guvernamentale de reglementare, care vor investiga toți concurenții din industrie.
Exemple ale teoriei gândacilor
Teoria gândacului a fost utilizată pentru a descrie mai multe evenimente-cheie din lumea financiară, și anume scandalurile contabile descoperite dup criza Enron, precum și criza financiară care a rezultat din prăbușirea creditelor ipotecare subprime.
În octombrie 2001, au apărut rapoarte conform cărora compania energetică Enron, care a fost considerată un model de succes pentru corporațiile americane, s-a angajat în practici contabile înșelătoare, inducând în eroare investitorii și publicul timp de ani de zile. Până în august 2002, Enron a intrat în faliment, iar firma de contabilitate responsabilă de auditurile sale, Arthur Andersen, și-a retras licența de expert contabil.
Scandalul Enron a sugerat că practicile contabile ilegale ar putea fi mai răspândite decât se credea inițial și a alertat autoritățile de reglementare și publicul investitor cu privire la posibilele abateri financiare. În următoarele 18 luni, scandaluri contabile similare au dus la prăbușirea unei serii de alte companii, printre care WorldCom, Tyco și Adelphia.
Un alt exemplu de teoria gândacului. În februarie 2007, creditorul subprime New Century Financial Corporation s-a confruntat cu probleme de lichiditate, deoarece au început să apară pierderi rezultate din credite neperformante acordate debitorilor subprime care nu și-au îndeplinit obligațiile de plată. Această companie a fost prima dintre mulți alți creditori subprime care s-au confruntat cu probleme financiare, contribuind la prăbușirea creditelor ipotecare subprime. Cu alte cuvinte, problemele financiare ale unui creditor au fost un indiciu că multe alte întreprinderi similare se aflau în aceeași situație.
Ascultați episoadele din podcastul #LecțiadeEconomie AICI sau pe SPOTIFY!
Episoade anterioare:
#LecțiadeEconomie | Ce este burnout-ul? O lume întreagă pare epuizată la locul de muncă
#LecțiadeEconomie: Ce sunt FMCG-urile sau bunurile de consum cu mișcare rapidă?
#LecțiadeEconomie: Zero-Sum-Game | Ce este un joc cu sumă nulă?
#LecțiadeEconomie: “Greedflation” | Ce este “lăcominflația”, mit sau realitatea vremurilor?
#LecțiadeEconomie: Ce este benchmarking-ul? Definiție, tipuri, costuri și utilizări
#LecțiadeEconomie: Hi-Flex Economy-Bine ai venit în economia flexibilă, unde totul e opțional!
#LecțiadeEconomie: Despre oameni și porci. Ce semnifică “Lipstick on a Pig”/”A Ruja Porcul”?
#LecțiaDeEconomie: Care este sensul expresiei economice “Cumpărați zvonul, vindeți știrile!”?
#LecțiadeEconomie: Ce este factoring-ul? Avantaje și “mituri” despre factoring
#LecțiadeEconomie: Foarte la modă, ce înseamnă totuși “economia circulară”? Ce beneficii avem?
#LecțiadeEconomie: Care e diferența între inflație și deflație? De ce inflația poate fi bună?
#LecțiadeEconomie: Vinde în mai și cară-te! Care e sensul zicalei “Sell in May and go away”?
#LecțiadeEconomie: Ce este IPO? Cum se calculează, care sunt aspectele care influențează IPO?
#LecțiadeEconomie: Ce este deficitul de cont curent? Cum trebuie gestionat, cum stă România?
Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate sub umbrela #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook și Twitter.
Fiți la curent cu ultimele noutăți! Urmăriți AFACERI.news și pe 
