#LecțiadeEconomie: Barter sau troc? Mai putem vorbi azi de sistemul de schimb marfă contra marfă?
Ascultați episoadele din podcastul #LecțiadeEconomie AICI!
- Înainte de apariția valutei forte, cea mai comună formă de comerț era barterul sau trocul, cum este mai cunoscut ]n terminologia istorică și economică românească.
- Sistemul barter datează de pe vremurile când nu existau bani. Singura modalitate de a cumpăra bunuri era schimbul lor cu bunuri personale de valoare similară.
- De exemplu, un fermier își dă vitele în schimbul unor pământuri și așa mai departe. Cu cuvinte simple, orice schimb de bunuri și servicii cu alte bunuri și servicii fără a schimba vreo formă de bani este cunoscut sub denumirea de sistem barter.
Istoria barterului
Se spune că triburile din Mesopotamia au fost cele care au introdus acest sistem de schimb, în care au schimbat bunuri pentru hrană, arme și alte nevoi esențiale, cum ar fi ceaiul. Prin urmare, este cunoscută drept una dintre cele mai vechi forme de comerț.
După ani de viață nomadă, oamenii au început să se stabilească în anumite zone, unde au început să cultive plante și să crească animale de fermă. Pe măsură ce cultivarea și agricultura au înflorit, oamenii au început să dezvolte și alte abilități. Mâncarea nu lipsea și aveau suficient timp de alocat altor lucrări, precum manufacturi de tip ceramică, tâmplărie, țesut etc. Cu surplusul de mărfuri în mână, sistemul de comerț a înflorit. Au început să schimbe bunuri excedentare pentru bunuri și servicii de care aveau nevoie. O suliță făcută manual în schimbul unei pânze țesute, sau o vacă pentru un sac de cereale etc.
În afară de mărfuri, se schimbau și servicii. Oamenii au început să călătorească pe distanțe lungi pentru a-și cumpăra și vinde produsele.
Conform Historyplex.com, istoria trocului poate fi urmărită încă din anul 6000 î.Hr. Se crede că sistemul de troc a fost introdus de triburile din Mesopotamia. Acest sistem a fost apoi adoptat de fenicieni, care își schimbau bunurile cu oamenii din alte orașe situate peste oceane.
Un sistem îmbunătățit de troc a fost dezvoltat și în Babilon. Oamenii obișnuiau să-și schimbe bunurile cu arme, ceai, mirodenii și produse alimentare. Uneori, chiar și craniile umane erau folosite pentru troc. Un alt articol popular folosit pentru schimb a fost sarea. Sarea era atât de valoroasă la acea vreme, încât salariul soldaților romani era plătit în sare.
Principalul dezavantaj al acestui sistem a fost că nu existau criterii standard pentru a determina valoarea bunurilor și serviciilor, iar acest lucru a dus la dispute și ciocniri. Aceste probleme au fost rezolvate odată cu inventarea banilor, dar sistemul de troc a continuat să existe într-o formă sau alta.
Ce este așadar un sistem de tip barter?
Atunci când bunurile și serviciile de valoare egală sunt schimbate între două sau mai multe părți fără a utiliza nicio formă de schimb monetar, această tranzacție se numește sistem de barter.
Astfel, sistemul de tranzacționare, în care bunurile și serviciile au fost schimbate cu alte bunuri și servicii, fără niciun mijloc, cum ar fi banii, se numește barter sau troc.
Deși este unul dintre cele mai vechi tipuri de comerț, este încă folosit atât de persoane fizice, cât și de companii pentru a procura bunuri și servicii atunci când nu există suficienți numerar sau bani pentru a cumpăra lucruri.
Unul dintre cei mai importanți factori ai sistemului de troc este acela de a avea o valoare egală a bunurilor și serviciilor care urmează să fie schimbate.
Beneficiile sistemului de barter
Avantajele trocului pot fi enumerate după cum urmează:
Bugetarea: Sistemul de barter facilitează o bună bugetare financiară, deoarece bunurile mai puțin importante pot fi schimbate cu serviciile și bunurile prioritare, în timp ce, pe de altă parte, numerarul poate fi păstrat în siguranță pentru cheltuielile care nu pot fi acoperite prin troc. Prin urmare, ajută la bugetarea tuturor cheltuielilor din punct de vedere economic.
Relații profesionale mai bune: Trocul nu numai că ajută la tranzacționarea fără numerar, dar ajută și la crearea unei bune înțelegeri psihologice și relații între comercianți în comparație cu tranzacțiile monetare. Prin urmare, ajută la extinderea rețelelor și relațiilor de afaceri.
Echilibrul economic: În sistemul de tip barter are loc schimbul de bunuri și servicii cu o valoare similară, ceea ce duce la alocarea corectă a resurselor în economie. Schimbul de bunuri egalizează cererea și oferta și ajută economia să ajungă la o stare de echilibru.
Alte beneficii ale sistemului de barter: schimbul duce la reutilizarea produselor, ceea ce duce la eliminarea supraexploatării resurselor.
Tipuri de barter
Troc între persoane: Atunci când cele două persoane fizice sau părți dețin bunurile sau pot presta serviciile pe care le dorește celălalt, fără nici un schimb de bani, ambele părți decid și determină valoarea bunurilor care duc la schimbul sumei decise.
Barter între companii: Atunci când companiile nu își permit să folosească numerar sau orice formă de bani pentru a cumpăra bunuri sau servicii, își schimbă bunurile și serviciile cu celelalte având o valoare echivalentă. Cea mai populară formă de troc în rândul companiilor de astăzi este trocul B2B (business-to-business). De exemplu, este încă larg răspândit inclusiv în România schimbul de produse pentru publicitate.
Barter între țări: pentru a gestiona datoriile, țările fac adesea schimb de bunuri cu cele de care au cea mai mare nevoie. De exemplu, schimbul de ulei cu alimente. Acest lucru ajută țările să gestioneze deficitele comerciale și, astfel, să minimizeze cât mai mult posibil datorii.
Bartering modern: Sistemul de troc poate avea rădăcinile într-o perioadă în care nu existau bani, dar este încă foarte în tendințe. Întreprinderile mici au preluat tranzacțiile de barter online pentru a combate crizele financiare. Acest lucru a ajutat companiile prin folosirea stocului nefolosit și atragerea mai multor clienți către produsele lor, bucurându-se astfel de profituri viitoare bune.
Limitările sistemului de barter
• Un troc cu drepturi depline este încă un NU mare pentru întreprinderile mari și chiar pentru cele prea mici. Acestea limitează schimbul serviciilor sau bunurilor contra bunuri sau servicii, așteptându-se cel puțin la o plată parțială în bani reali.
• Dubla coincidență a dorințelor este încă o mare problemă în troc, deoarece nu este întotdeauna posibil să găsești bunul de care ai nevoie în schimbul bunului de care ești dispus să te desparți.
• Găsirea de bunuri cu valoare egală este, de asemenea, o limitare a acestei forme de comerț.
• Unele întreprinderi fac troc prin schimburi comerciale bazate pe membri, în loc să facă schimb direct de bunuri cu clienții. În acest caz, clienților le este adesea dificil să plătească taxele aferente fiecărei tranzacții.
Întrebări necesare în sistemul de tip barter
Care este standardul de valoare? În bartering, standardul de valoare reprezintă valoarea mărfurilor care urmează să fie schimbate în sistemul de troc.
Barteringul implică tranzacții monetare? Sistemul de barter a apărut inițial pentru a depăși lipsa oricăror bani grei în vremurile de demult. Barteringul implică schimbul de bunuri și servicii cu alte bunuri și servicii cu valoare similară.
Cum pot face barter cu compania mea? Pentru a face barter sau troc trebuie mai întâi să vă știți resursele pe care le puteți schimba cu ceva, trebuie să estimați valoarea acestora, dar și să căutați partenerul de troc care este dispus să facă schimb de bunuri cu Dvs. Dacă toate acestea sunt îndeplinite, acum puteți face o afacere de tip barter.
Ascultați episoadele din podcastul #LecțiadeEconomie AICI!
Episoade anterioare:
#LecțiadeEconomie: Tauri sau urși? Bull Market – Ce este și cu ce se diferențiază de Bear Market?
#LecțiadeEconomie | Ce este burnout-ul? O lume întreagă pare epuizată la locul de muncă
#LecțiadeEconomie: Ce sunt FMCG-urile sau bunurile de consum cu mișcare rapidă?
#LecțiadeEconomie: Zero-Sum-Game | Ce este un joc cu sumă nulă?
#LecțiadeEconomie: “Greedflation” | Ce este “lăcominflația”, mit sau realitatea vremurilor?
#LecțiadeEconomie: Ce este benchmarking-ul? Definiție, tipuri, costuri și utilizări
#LecțiadeEconomie: Hi-Flex Economy-Bine ai venit în economia flexibilă, unde totul e opțional!
#LecțiadeEconomie: Despre oameni și porci. Ce semnifică “Lipstick on a Pig”/”A Ruja Porcul”?
#LecțiaDeEconomie: Care este sensul expresiei economice “Cumpărați zvonul, vindeți știrile!”?
#LecțiadeEconomie: Ce este factoring-ul? Avantaje și “mituri” despre factoring
#LecțiadeEconomie: Foarte la modă, ce înseamnă totuși “economia circulară”? Ce beneficii avem?
#LecțiadeEconomie: Care e diferența între inflație și deflație? De ce inflația poate fi bună?
#LecțiadeEconomie: Vinde în mai și cară-te! Care e sensul zicalei “Sell in May and go away”?
#LecțiadeEconomie: Ce este IPO? Cum se calculează, care sunt aspectele care influențează IPO?
#LecțiadeEconomie: Ce este deficitul de cont curent? Cum trebuie gestionat, cum stă România?
Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate sub umbrela #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook și Twitter.
Fiți la curent cu ultimele noutăți! Urmăriți AFACERI.news și pe 
