#LecțiadeEconomie | Cine este Claudia Goldin, câștigătoarea Premiul Nobel pentru Economie în 2023?
Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live
Academia Regală Suedeză de Științe a decis să acorde Premiul Sveriges Riksbank în Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel 2023 economistei americane Claudia Goldin, de la Universitatea Harvard din Cambridge, Statele Unite ale Americii. Argumentul suprem în decernarea prestigiosului premiu a fost “pentru că a avansat înțelegerea noastră privind rezultatele femeilor pe piața muncii”, spune Academia în discursul oficial de comunicare a premiului.
Sub umbrela #LecțiadeEconomie, aducem în atenția publicului AFACERI.news concepte, doctrine, termeni, principii economice, evenimente celebre care și-au pus amprenta asupra economiei de-a lungul timpului. Sau cel puțin de la Adam Smith încoace. Așteptăm sugestiile Dvs., ale cititorilor fideli AFACERI.news, pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate în #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook, X/Twitter și Bluesky.
Claudia Goldin a descoperit factorii cheie care determină diferențele de gen pe piața muncii. Laureata din acest an în științe economice, Claudia Goldin, a oferit prima descriere cuprinzătoare a câștigurilor și a participării femeilor pe piața muncii de-a lungul secolelor. Cercetarea sa dezvăluie cauzele schimbării, precum și principalele surse ale diferențelor de gen care persistă.
Femeile sunt mult sub-reprezentate pe piața globală a muncii și, atunci când lucrează, câștigă mai puțin decât bărbații. Claudia Goldin a răscolit arhivele și a colectat peste 200 de ani de date din SUA, ceea ce i-a permis să demonstreze cum și de ce diferențele de gen în ceea ce privește veniturile și ratele de ocupare a forței de muncă s-au schimbat de-a lungul timpului.
Goldin a arătat că participarea femeilor pe piața muncii nu a avut o tendință ascendentă pe toată această perioadă, ci formează o curbă în formă de U.

Participarea femeilor căsătorite a scăzut odată cu tranziția de la o societate agrară la una industrială la începutul secolului al XIX-lea, dar apoi a început să crească odată cu creșterea sectorului serviciilor la începutul secolului al XX-lea. Goldin a explicat acest model ca fiind rezultatul schimbărilor structurale și al evoluției normelor sociale privind responsabilitățile femeilor pentru casă și familie.
Pe parcursul secolului XX, nivelul de educație al femeilor a crescut în mod continuu, iar în majoritatea țărilor cu venituri ridicate acesta este acum substanțial mai ridicat decât cel al bărbaților. Goldin a demonstrat că accesul la pilula contraceptivă a jucat un rol important în accelerarea acestei schimbări revoluționare, oferind noi oportunități de planificare a carierei.
În ciuda modernizării, a creșterii economice și a creșterii proporțiilor de femei angajate în secolul XX, pentru o perioadă lungă de timp, diferența de venituri dintre femei și bărbați nu s-a redus aproape deloc. Potrivit lui Goldin, o parte a explicației constă în faptul că deciziile educaționale, care au impact asupra oportunităților de carieră pe parcursul întregii vieți, sunt luate la o vârstă relativ fragedă. Dacă așteptările tinerelor femei sunt formate de experiențele generațiilor anterioare – de exemplu, ale mamelor lor, care nu s-au întors la muncă până când copiii nu au crescut – atunci dezvoltarea va fi lentă.

Din punct de vedere istoric, o mare parte a diferențelor de venituri între femei și bărbați ar putea fi explicată prin diferențele în materie de educație și alegeri profesionale. Cu toate acestea, Goldin a arătat că, în prezent, cea mai mare parte a acestei diferențe de câștiguri se înregistrează între bărbați și femei în aceeași ocupație și că aceasta apare în mare parte odată cu nașterea primului copil.
“Înțelegerea rolului femeilor în câmpul muncii este importantă pentru societate. Datorită cercetărilor revoluționare ale Claudiei Goldin, știm acum mult mai multe despre factorii care stau la baza acestei evoluții și despre barierele care ar putea fi abordate în viitor”,
a declarat Jakob Svensson, președintele Comitetului pentru Premiul în Științe Economice al Academiei Regale Suedeze.
Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live
Episoade anterioare:
#LecțiadeEconomie | Ce este shrinkflația? Prețul rămâne, dar cantitatea scade pe furiș
#LecțiadeEconomie | Se interzice numerarul? Cash is King! Ce înseamnă expresia?
#LecțiadeEconomie: Barter sau troc? Mai putem vorbi azi de sistemul de schimb marfă contra marfă?
#LecțiadeEconomie: Tauri sau urși? Bull Market – Ce este și cu ce se diferențiază de Bear Market?
#LecțiadeEconomie | Ce este burnout-ul? O lume întreagă pare epuizată la locul de muncă
#LecțiadeEconomie: Ce sunt FMCG-urile sau bunurile de consum cu mișcare rapidă?
#LecțiadeEconomie: Zero-Sum-Game | Ce este un joc cu sumă nulă?
#LecțiadeEconomie: “Greedflation” | Ce este “lăcominflația”, mit sau realitatea vremurilor?
#LecțiadeEconomie: Ce este benchmarking-ul? Definiție, tipuri, costuri și utilizări
#LecțiadeEconomie: Hi-Flex Economy-Bine ai venit în economia flexibilă, unde totul e opțional!
#LecțiadeEconomie: Despre oameni și porci. Ce semnifică “Lipstick on a Pig”/”A Ruja Porcul”?
#LecțiaDeEconomie: Care este sensul expresiei economice “Cumpărați zvonul, vindeți știrile!”?
#LecțiadeEconomie: Ce este factoring-ul? Avantaje și “mituri” despre factoring
#LecțiadeEconomie: Foarte la modă, ce înseamnă totuși “economia circulară”? Ce beneficii avem?
#LecțiadeEconomie: Care e diferența între inflație și deflație? De ce inflația poate fi bună?
#LecțiadeEconomie: Vinde în mai și cară-te! Care e sensul zicalei “Sell in May and go away”?
#LecțiadeEconomie: Ce este IPO? Cum se calculează, care sunt aspectele care influențează IPO?
#LecțiadeEconomie: Ce este deficitul de cont curent? Cum trebuie gestionat, cum stă România?
Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate sub umbrela #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook, X/Twitter și Bluesky!









