Închide

#LecțiadeEconomie | ”Efectul Ianuarie” sau ”luna taurului” pe Wall Street

Avatar
black and white UNK UNK street sign

Fotografie de Sophie Backes pe Unsplash

Timp de citire: 6 minute
  • Vreme de zeci de ani, una dintre cele mai populare teorii despre evoluția bursei americane spune că acțiunile tind să crească mai mult în ianuarie decât în orice altă lună a anului.
  • Existența acestui fenomen, cunoscut sub numele de ”efectul Ianuarie”, părea să fie de netăgăduit, întrucât studiile arătau clar, pe cifre, că investitorii adunau în ianuarie câștiguri de câteva ori mai mari decât într-o lună obișnuită.
  • Epoca de glorie a ”efectului Ianuarie” a fost între 1940 și 1970, în special în rândul companiilor de dimensiuni mai mici. În jurul anului 2000, începe să își piardă din avânt.
  • În zilele noastre, mulți investitori sunt sceptici cu privire la un efect ”Ianuarie” care să aibă loc în acest an, mai ales în condițiile unei creșteri spectaculoase a bursei în ultimele două luni ale anului trecut. Pur și simplu, bursa nu mai are spațiu pentru o nouă creștere semnificativă.
  • O analiză completă a creșterii și a descreșterii teoriilor privitoare la efectul ”Ianuarie” a fost realizată de publicația Bloomberg.

Sub umbrela #LecțiadeEconomie, aducem în atenția publicului AFACERI.news concepte, doctrine, termeni, principii economice, evenimente celebre care și-au pus amprenta asupra economiei de-a lungul timpului. Sau cel puțin de la Adam Smith încoace. Așteptăm sugestiile Dvs., ale cititorilor AFACERI.news, pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate în #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook, X/Twitter și Bluesky.

De unde vine teoria ”efectului Ianuarie”?

Primul care a vorbit despre anomalia de creștere a pieței în luna ianuarie a fost Sidney Wachtel, un bancher de investiții care a condus o firmă financiară care îi purta numele, identificând performanța superioară a bursei americane în ianuarie 1942.

Folosindu-se de datele de pe bursă dintr-un interval de 20 de ani, el a publicat un articol în care observa că acțiunile mai mici, tranzacționate, desigur, în volume mai mici decât acțiunile marilor companii, au prins un avânt deosebit în prima lună a anului, creșterile acestora depășind considerabil creșterile raportate de acțiunile vedetelor bursei.

Cercetările ulterioare au confirmat anomalia detectată de Wachtel, iar în 1976 un studiu amplu dedicat unui indice ponderat al acțiunilor de la Bursa de Valori din New York, a descoperit randamente medii în ianuarie de 3,5%, comparativ cu 0,5% pentru o lună medie de peste an, utilizând raportări de date începând din 1904.

Un alt studiu al datelor de piață din 1972 până în 2000, realizat de compania de investiții Salomon Smith Barney, a constatat că efectul ”Ianuarie” și-a pierdut din forță, însă anomalia de creștere a pieței era încă detectabilă.

Efectul s-a estompat mult după 2000, conform mai multor studii.

Timp de trei decenii, începând cu mijlocul anilor 1980, indicele Russell 2000 – un punct de referință pentru acțiunile cu capitalizare mică – a înregistrat o medie a câștigurilor de 1,5% în ianuarie, ceea ce făcea ca prima lună a anului să ajungă doar pe locul al treilea în clasamentul celor mai productive luni, potrivit datelor compilate de Bloomberg.

Însă, din 2014 încoace, indicele a înregistrat o pierdere medie de 1% pentru ianuarie, pe măsură ce investitorii au intrat în frenezia tranzacționării acțiunilor marilor companii tehnologice, ultra-capitalizate, precum ar fi Amazon sau Alphabet.

Cum se explică ”efectul Ianuarie”?

Existența efectului ianuarie a fost acceptată pe scară largă vreme de zeci de ani, aproape ca o axiomă, iar majoritatea cercetărilor s-au concentrat pe încercarea de a găsi nuanțe și cauze ale sale, fără să se ajungă vreodată la concluzii ferme.

Principala cauză identificată a fost aceea că mulți investitori individuali își fac calcule fiscale în decembrie și își vând pozițiile neprofitabile pentru a-și reduce obligațiile fiscale.

După 1 ianuarie, spune teoria, investitorii opresc vânzările și își reaprovizionează portofoliile de acțiuni, ceea ce duce la creșterea acestora.

O altă teorie se inspiră din cercetările comportamentale: la începutul anului, oamenii își definesc rezoluții financiare pentru noul an, așa încât își schimbă direcțiile în care vor să investească, ceea ce duce la creșterea anumitor acțiuni.

În plus, mulți investitori cu venituri mari primesc bonusuri generoase la sfârșit de an, crescându-le astfel disponibilul de bani pentru noi investiții.

Cum arată ”efectul Ianuarie” în 2024?

Bursele americane au avut un început de an ușor poticnit, după raliul furibund de nouă săptămâni de la sfârșitul anului 2023, care a adus cea mai lungă serie de creștere a indicelui S&P 500 din ultimele două decenii.

Deși indicele de referință S&P 500 a ajuns vineri la un nou record istoric, acțiunile companiilor mici au produs pierderi.

În plus, creșterea spectaculoasă de la finalul anului trecut, cu S&P 500 încheind anul cu un avans de 24%, lasă pentru ianuarie puțin spațiu de o creștere suplimentară.

Totuși, din punct de vedere istoric, astfel de avansuri anuale mari au fost urmate de continuarea trendului de creștere. Anii în care indicele a urcat cu cel puțin 20%, au fost urmate de alți ani în care 80% dintre acțiuni și-au continuat creșterea cu o medie de 10% pe an, potrivit calculelor companiei de investiții CFRA.

Ce alte teorii există despre ”efectul Ianuarie”?

Înțelepciunea populară de pe Wall Street vorbește despre așa-numitul barometru al lunii ianuarie, care indică faptul că performanța bursei din prima lună poate să prezică performanța pe tot parcursul anului. Termenul de ”barometru” a fost descris prima dată de către Yale Hirsch, cel care a creat buletinul informativ al investitorului la bursă – Stock Trader’s Almanac – în 1972.

Ideea de bază este aceea că, dacă acțiunile cresc în ianuarie, vor continua să crească tot anul. Sau viceversa, așa cum s-a întâmplat în 2022, când o lună ianuarie slabă a fost urmată de o piață șovăielnică pe tot parcursul anului.

Datele arată că barometrul a funcționat în 85% din cazuri între anii 1950 și 2021, însă sunt destui analiști care cred că nu a fost decât o coincidență.

O altă teorie a definit așa-numita ”trifectă” a lunii ianuarie, care încearcă să prezică performanța bursei într-un an luând în considerare primele cinci zile de tranzacționare ale lunii ianuarie, evoluția pe parcursul întregii luni ianuarie și așa-numitul raliu al lui Moș Crăciun, creșterea acțiunilor din preajma sărbătorilor de iarnă.

”Trifecta” este un termen care desemnează un pariu plasat pe o cursă de cai în care pariorul ghicește care cai termină cursa pe primul, pe al doilea și pe al treilea loc, în ordinea lor exactă.

De ce s-a estompat ”efectul Ianuarie” în ultimii ani?

Una dintre teorii spune că piața se schimbă în sensul în care acțiunile marilor companii tehnologice ultra-capitalizate capătă o atenție tot mai mare, iar această schimbare este cea care reduce ”efectul Ianuarie” pentru companiile mici.

Schimbarea s-a manifestat de la începutul acestui secol, moment care a coincis cu creșterea fondurilor tranzacționate la bursă, într-un moment în care investitorii achiziționau cu precădere acțiuni ale marilor companii de la sfârșitul anilor 1990 – Microsoft, Intel, Cisco Systems și Dell – cunoscuți drept ”Cei 4 călăreți” (”The Four Horsemen”).

Din 1979 până în 2001, indicele Russell 2000 a depășit indicele Russell 1000 cu 3,4%, în medie, între mijlocul lunii decembrie și jumătatea lunii februarie, potrivit datelor Stock Trader’s Almanac. De atunci încoace însă, Russell 2000 a reușit să depășească indicele superior Russell 1000 în medie cu doar 1,1%.

Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live

Episoade anterioare:

#LecțiadeEconomie | “Staycation” sau mai luați o pauză pe-acasă când se-anunță recesiune

#LecțiadeEconomie | Skimpflația sau zgârcenia contemporană. Afacerile umblă la calitate pe nesimțite

#LecțiadeEconomie | Sloganul Nike sau ultimele cuvinte ale unui ucigaș înaintea execuției

#LecțiadeEconomie | Cotă unică, cotă progresivă? Un reputat profesor de economie explică diferența

#LecțiadeEconomie: Business Angel | Ce este investitorul-minune într-un startup și cum îl găsim?

#LecțiadeEconomie | Iei credit și ți s-a cerut un fidejusor? Ce este fidejusiunea?

#LecțiadeEconomie | ”Dolarizarea” economiei și efectele ei perverse. Sau cum politicienii spun (și fac) lucruri trăsnite

#LecțiadeEconomie | Ce este shrinkflația? Prețul rămâne, dar cantitatea scade pe furiș

#LecțiadeEconomie: Amazon, paradoxul antitrust | Studenta de la Drept și ”călcâiul lui Ahile” al celui mai mare retailer de pe glob

#LecțiadeEconomie | Se interzice numerarul? Cash is King! Ce înseamnă expresia?

#LecțiadeEconomie: Barter sau troc? Mai putem vorbi azi de sistemul de schimb marfă contra marfă?

#LecțiadeEconomie: Ce este neomarxismul? Mai mult despre Școala de la Frankfurt, mai puțin despre trotinetiști

#LecțiadeEconomie: Monetarismul – Mai pot guvernele azi să stabilizeze economiile după teoria lui Milton Friedman?

#LecțiadeEconomie: Tauri sau urși? Bull Market – Ce este și cu ce se diferențiază de Bear Market?

#LecțiadeEconomie | Cele 4 principii de bază ale economiei. Și exemple răcoritoare direct din fabrica de bere!

#LecțiadeEconomie: “Teoria gândacului” – sau cum lucrurile rele din piețe sunt chiar mai rele decât par

#LecțiadeEconomie | Ce este burnout-ul? O lume întreagă pare epuizată la locul de muncă

#LecțiadeEconomie: Ce sunt FMCG-urile sau bunurile de consum cu mișcare rapidă?

#LecțiadeEconomie: Reshoring. Sau ce n-a putut pandemia, a reușit războiul. Companiile își aduc producția acasă

#LecțiadeEconomie: Zero-Sum-Game | Ce este un joc cu sumă nulă?

#LecțiadeEconomie: “Greedflation” | Ce este “lăcominflația”, mit sau realitatea vremurilor?

#LecțiadeEconomie | Sfaturi de miliardar. Warren Buffett: “Dacă nu găsești o modalitate de a face bani în timp ce dormi, vei munci până la moarte”

#LecțiadeEconomie | RIP, Metaverse! Ascensiunea și prăbușirea în doar trei ani a Metaversului propovăduit de Zuckerberg

#LecțiadeEconomie: Ce este greenwashing-ul? Ecologia le-a luat mințile companiilor, care fac orice de dragul ei

#LecțiadeEconomie: Ce este benchmarking-ul? Definiție, tipuri, costuri și utilizări

#LecțiadeEconomie: Hi-Flex Economy-Bine ai venit în economia flexibilă, unde totul e opțional!

#LecțiadeEconomie: Despre oameni și porci. Ce semnifică “Lipstick on a Pig”/”A Ruja Porcul”?

#LecțiaDeEconomie: Care este sensul expresiei economice “Cumpărați zvonul, vindeți știrile!”?

#LecțiadeEconomie: Ce este factoring-ul? Avantaje și “mituri” despre factoring

#LecțiadeEconomie: Foarte la modă, ce înseamnă totuși “economia circulară”? Ce beneficii avem?

#LecțiadeEconomie: Care e diferența între inflație și deflație? De ce inflația poate fi bună?

#LecțiadeEconomie: Vinde în mai și cară-te! Care e sensul zicalei “Sell in May and go away”?

#LecțiadeEconomie: Ce este IPO? Cum se calculează, care sunt aspectele care influențează IPO?

#LecțiadeEconomie: Ce este deficitul de cont curent? Cum trebuie gestionat, cum stă România?

Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate sub umbrela #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook, X/Twitter și Bluesky!

scroll to top