#LecțiadeEconomie | Mancession sau recesiunea bărbaților. Ce este, cum se manifestă, când apare?

Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live

Termenul “mancession” se referă la o recesiune care afectează bărbații mai mult decât femeile. O recesiune masculină se caracterizează printr-un șomaj ridicat care afectează în mod disproporționat populația masculină. Aceste pierderi de locuri de muncă duc, în mod normal, la alte condiții economice negative care afectează bărbații.

Sub umbrela #LecțiadeEconomie, aducem în atenția publicului AFACERI.news concepte, doctrine, termeni, principii economice, evenimente celebre care și-au pus amprenta asupra economiei de-a lungul timpului. Sau cel puțin de la Adam Smith încoace. Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate în #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook, X/Twitter și Bluesky.

Modelul caracteristic al unei recesiuni, schimbările structurale și tehnologice pe termen lung, plus tendințele sociale, joacă un rol în apariția unei mancession. Termenul a fost inventat în timpul Marii Recesiuni din 1929-1937 de către Mark Perry, un economist de la Universitatea din Michigan.

O mancession apare atunci când pierderile de locuri de muncă în timpul unei recesiuni se răsfrâng în mod disproporționat asupra bărbaților, mai degrabă decât asupra femeilor. În mod normal, în ultimii 50 de ani, recesiunile au avut un impact mai mare asupra ocupării forței de muncă masculine, în timp ce participarea și ocuparea forței de muncă feminine au crescut în aceeași perioadă. Această tendință se explică parțial prin diferențele dintre bărbați și femei în ceea ce privește alegerea locurilor de muncă, a carierei și a ocupațiilor, combinate cu impactul recesiunilor în diferite sectoare de activitate.

Înțelegerea man-cesiunilor

Termenul de “mancession” este folosit ca o poreclă pentru o recesiune care are un impact negativ mai mare asupra bărbaților decât asupra femeilor. O mancession se caracterizează în principal prin pierderi mai mari de locuri de muncă pentru bărbați, așa cum s-a întâmplat în lume în perioada care a urmat crizei financiare din 2007-2008.

Când criza financiară a lovit Statele Unite, aceasta a dus la o recesiune de doi ani. În această perioadă, 78% dintre locurile de muncă pierdute au fost ocupate de bărbați, iar procentul de șomeri de sex masculin aproape că s-a dublat, potrivit Rezervei Federale. Rata șomajului în rândul bărbaților a crescut de la 4,9% la 8,9%, în timp ce rata șomajului în rândul femeilor a crescut doar la jumătate, de la 4,7% la 7,2%.Această perioadă a dus la cel mai mare decalaj (de până la 2,5%) între șomerii bărbați și femei după cel de-al Doilea Război Mondial.

Începând cu recesiunea din 1969, ponderea mai mare a pierderilor de locuri de muncă în perioadele de recesiune revine bărbaților. Ocuparea forței de muncă masculine a scăzut în medie cu 3,1% în timpul celor cinci recesiuni dintre 1969 și 1991, comparativ cu o creștere medie a ocupării forței de muncă de 0,3% pentru femei, conform cifrelor publicate de Investopedia.

Bărbații au reprezentat 78% din pierderile de locuri de muncă înregistrate în timpul recesiunii din 2001 – echivalentul Marii Recesiuni. Așadar, recesiunea bărbaților care a urmat crizei financiare din 2008 a fost pur și simplu vârful (deocamdată) al unei tendințe pe termen lung.

Norma istorică a ciclurilor economice din SUA este ca bărbații să sufere cel mai mult din cauza pierderilor de locuri de muncă și altor consecințe economice directe ale recesiunilor.
Șomajul ridicat din timpul acestor perioade de recesiune are adesea un efect de domino, conducând la alte condiții economice nefaste pentru bărbați. Acestea includ, printre altele, o putere de cumpărare mai mică, precum și o pierdere a încrederii consumatorilor.

Analiștii care încearcă să înțeleagă fenomenul sunt în măsură să ofere câteva motive posibile pentru existența acestuia. Deși recesiunile urmează, de obicei, tipare în linii mari similare, acestea apar adesea cu caracteristici individuale unice, în funcție de circumstanțe. De exemplu, unele industrii sunt mai afectate decât altele în orice recesiune. Și pentru că bărbații și femeile lucrează adesea în industrii diferite și în locuri de muncă diferite, ei sunt afectați în mod diferit.

După un boom imobiliar de aproape un deceniu, Marea Recesiune a afectat puternic atât industria construcțiilor de locuințe, cât și industria prelucrătoare. Majoritatea locurilor de muncă care au fost eliminate inițial au fost în aceste industrii dominate de bărbați, reprezentând 2,5 milioane de disponibilizări, ceea ce a dus la niveluri disproporționate de șomaj în rândul bărbaților.

Faptul că femeile – atât din punct de vedere istoric, cât și la momentul respectiv – lucrau adesea în industrii mai puțin afectate de o schimbare ciclică a economiei, cum ar fi ospitalitatea, educația, îngrijirea copiilor și asistența medicală, a contribuit, de asemenea, la creșterea decalajului.

Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live

Episoade anterioare:

#LecțiadeEconomie | Teoria prostului mai mare – Întotdeauna se găsește unul mai “isteț” ca tine

#LecțiadeEconomie | Învierea pisicii moarte. Ce reprezintă pe piețele financiare un “dead cat bounce”?

#LecțiadeEconomie | Ce este funemployment? Cum adică plăcerea de a savura… șomajul?!

#LecțiadeEconomie | ”Efectul Ianuarie” sau ”luna taurului” pe Wall Street

#LecțiadeEconomie | “Staycation” sau mai luați o pauză pe-acasă când se-anunță recesiune

#LecțiadeEconomie | Skimpflația sau zgârcenia contemporană. Afacerile umblă la calitate pe nesimțite

#LecțiadeEconomie | Sloganul Nike sau ultimele cuvinte ale unui ucigaș înaintea execuției

#LecțiadeEconomie | Cotă unică, cotă progresivă? Un reputat profesor de economie explică diferența

#LecțiadeEconomie: Business Angel | Ce este investitorul-minune într-un startup și cum îl găsim?

#LecțiadeEconomie | Iei credit și ți s-a cerut un fidejusor? Ce este fidejusiunea?

#LecțiadeEconomie | ”Dolarizarea” economiei și efectele ei perverse. Sau cum politicienii spun (și fac) lucruri trăsnite

#LecțiadeEconomie | Ce este shrinkflația? Prețul rămâne, dar cantitatea scade pe furiș

#LecțiadeEconomie: Amazon, paradoxul antitrust | Studenta de la Drept și ”călcâiul lui Ahile” al celui mai mare retailer de pe glob

#LecțiadeEconomie | Se interzice numerarul? Cash is King! Ce înseamnă expresia?

#LecțiadeEconomie: Barter sau troc? Mai putem vorbi azi de sistemul de schimb marfă contra marfă?

#LecțiadeEconomie: Ce este neomarxismul? Mai mult despre Școala de la Frankfurt, mai puțin despre trotinetiști

#LecțiadeEconomie: Monetarismul – Mai pot guvernele azi să stabilizeze economiile după teoria lui Milton Friedman?

#LecțiadeEconomie: Tauri sau urși? Bull Market – Ce este și cu ce se diferențiază de Bear Market?

#LecțiadeEconomie | Cele 4 principii de bază ale economiei. Și exemple răcoritoare direct din fabrica de bere!

#LecțiadeEconomie: “Teoria gândacului” – sau cum lucrurile rele din piețe sunt chiar mai rele decât par

#LecțiadeEconomie | Ce este burnout-ul? O lume întreagă pare epuizată la locul de muncă

#LecțiadeEconomie: Ce sunt FMCG-urile sau bunurile de consum cu mișcare rapidă?

#LecțiadeEconomie: Reshoring. Sau ce n-a putut pandemia, a reușit războiul. Companiile își aduc producția acasă

#LecțiadeEconomie: Zero-Sum-Game | Ce este un joc cu sumă nulă?

#LecțiadeEconomie: “Greedflation” | Ce este “lăcominflația”, mit sau realitatea vremurilor?

#LecțiadeEconomie | Sfaturi de miliardar. Warren Buffett: “Dacă nu găsești o modalitate de a face bani în timp ce dormi, vei munci până la moarte”

#LecțiadeEconomie | RIP, Metaverse! Ascensiunea și prăbușirea în doar trei ani a Metaversului propovăduit de Zuckerberg

#LecțiadeEconomie: Ce este greenwashing-ul? Ecologia le-a luat mințile companiilor, care fac orice de dragul ei

#LecțiadeEconomie: Ce este benchmarking-ul? Definiție, tipuri, costuri și utilizări

#LecțiadeEconomie: Hi-Flex Economy-Bine ai venit în economia flexibilă, unde totul e opțional!

#LecțiadeEconomie: Despre oameni și porci. Ce semnifică “Lipstick on a Pig”/”A Ruja Porcul”?

#LecțiaDeEconomie: Care este sensul expresiei economice “Cumpărați zvonul, vindeți știrile!”?

#LecțiadeEconomie: Ce este factoring-ul? Avantaje și “mituri” despre factoring

#LecțiadeEconomie: Foarte la modă, ce înseamnă totuși “economia circulară”? Ce beneficii avem?

#LecțiadeEconomie: Care e diferența între inflație și deflație? De ce inflația poate fi bună?

#LecțiadeEconomie: “Vinde în mai și cară-te!” Care e sensul zicalei “Sell in May and go away”?

#LecțiadeEconomie: Ce este IPO? Cum se calculează, care sunt aspectele care influențează IPO?

#LecțiadeEconomie: Ce este deficitul de cont curent? Cum trebuie gestionat, cum stă România?

Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate sub umbrela #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook, X/Twitter și Bluesky!