#LecțiadeEconomie | Ce este FOMO – sau frica de a rata oportunități. De data aceasta… economice!

Timp de citire: 6 minute

Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live

FOMO – o abreviere obișnuită pentru “fear of missing out” (frica de a pierde ceva) este, de obicei, legată de tendința unui individ de a-i copia pe alții pentru a avea certitudinea că a experimentat ceea ce alții au deja sau sunt pe cale să experimenteze.
FOMO este adesea asociată cu anxietatea cu care se confruntă o persoană din cauza percepției că alții au oportunități mai bune sau obțin beneficii mai mari în comparație cu ale sale.
FOMO poate fi experimentat de orice persoană aparținând oricărui grup de vârstă, iar acest fenomen psihologic este omniprezent, ca parte a anxietății sociale.

FOMO, sau Fear Of Missing Out, reflectă aspectul psihologic al investițiilor, în care indivizii sunt influențați mai mult de emoții și de teama de a rata oportunitățile de pe piață decât de o analiză numerică obiectivă.

Sub umbrela #LecțiadeEconomie, aducem în atenția publicului AFACERI.news concepte, doctrine, termeni, principii economice, evenimente celebre care și-au pus amprenta asupra economiei de-a lungul timpului. Sau cel puțin de la Adam Smith încoace. Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate în #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook, X/Twitter și Bluesky.

“Dacă puteți învăța să vă creați o stare de spirit care să nu fie afectată de comportamentul pieței, lupta voastră de a nu rata oportunități va înceta să mai existe”,

este o zicere foarte valabilă pentru investițiile la burse a autorului Mark Douglas, citat de LiveMint.com. Cu toate acestea, majoritatea investitorilor mari sau mici tind să fie afectați de psihologie mai degrabă decât de numere, rapoarte și mediane. Această disparitate psihologică atunci când se investește la burse, are chiar și un termen: FOMO sau Fear Of Missing Out.

“Nimeni nu știe cu adevărat încotro se îndreaptă piețele pe termen scurt, aproape toată lumea sfârșește prin a face greșeli, cum ar fi să stea pe garduri, să pună deoparte profituri prea des sau să aștepte o “cădere” pentru a cumpăra etc.”,

spune Mayank Bhatnagar, Chief Operating Officer la firma de consultanță financiară FinEdge.

“Cu indicii la niveluri record, investitorii ar trebui să evite orice decizie pripită determinată de FOMO, deoarece astfel de condiții de piață îi pot tenta pe investitori să își asume riscuri nejustificate. Ar fi prudent ca investitorii să își continue investițiile planificate prin intermediul planurilor de investiții sistematice. Investițiile eșalonate ajută la depășirea volatilității pe termen scurt, dacă există”,

spune Radhika Gupta, director general și CEO al Edelweiss Asset Management.

Conceptul fricii de a rămâne pe dinafară

Ceea ce este interesant de remarcat este impactul FOMO asupra tendințelor comportamentale și, prin urmare, asupra deciziilor de consum ale unui individ. Conceptul are un efect direct asupra procesului decizional al unui individ.

Înainte de a intra efectiv în economia conceptului, să vedem care sunt componentele FOMO care joacă un rol major în declanșarea îngrijorărilor la indivizi. Prima forță motrice aici este aspirația de apartenență sau de a experimenta un sentiment de apartenență. Această aspirație este compusă în continuare din anumite dorințe. Pofta de a ieși din modestie sau cel puțin de a arăta ca atare, nevoia de a fi recunoscuți și aplaudați și zelul de a menține statutul sunt câteva dintre componentele majore ale aspirației de apartenență.

A doua forță motrice este aprehensiunea de izolare. Adică teama de a deveni învechit. Această teamă este compusă în continuare din unele nesiguranțe. Spaima de a rămâne în urmă și îngrijorarea de a fi ignorat.

FOMO în economie

Acum, în ceea ce privește economia, subiectul devine mult mai captivant. Nevoia de a depăși FOMO îl stimulează pe consumator să achiziționeze produse pe care altfel nu le-ar fi consumat. Aceasta modifică modelul și deciziile de consum, arată o analiză pe subiect a Medium.com.

În ceea ce privește emoțiile în conformitate cu FOMO, consumatorii au două tipuri de emoții: pozitive și negative.

Setul de emoții pozitive cuprinde afecțiunea, preferința, gustul și atașamentul.

Setul de emoții negative cuprinde animozitatea, prejudecata, aversiunea și detestarea.

Aspirația de apartenență poate fi considerată, într-o anumită măsură, o emoție pozitivă. Acest lucru se datorează faptului că deciziile de consum datorate acestei emoții pot ajuta, de fapt, un individ să atingă un sentiment de satisfacție și stabilitate psihologică (cu condiția ca dezavantajele acestei aspirații pozitive să nu fie mai mari decât efectele constructive).

Pe de altă parte, aprehensiunea de izolare poate fi considerată oarecum distructivă. Aceasta duce la o sete nestăvilită și la o suprasolicitare psihologică. Nemulțumirea, gelozia, ambiguitatea, rezerva și instabilitatea sunt câteva dintre dezavantajele FOMO excesiv în general.

Din discuția de mai sus rezultă conceptul de stabilitate sau ceea ce în economie se numește echilibru. Deoarece echilibrul este un termen mult mai larg, este judicios să folosim termenul de stabilitate în acest caz. Atingerea stabilității este revigorată de actul de consum dorit. Stabilitatea se referă aici la răspunsul unui individ la emoțiile sale. Pentru a scurta povestea, consumatorii simt stabilitate emoțională dacă percep că fac parte din curentul principal, respectând tendințele. Consumatorii se tem să nu fie izolați. Prin urmare, interesul consumatorului pentru o anumită marcă sau marfă depinde de stabilitatea și satisfacția psihologică percepută.

Anturajul înseamnă totul: faci așa c-așa fac toți!

Un alt aspect interesant este mediul înconjurător cu care se confruntă un individ. Ideea este următoarea: consumatorii recurg la ceea ce se numește consum de conformitate. Conformismul consumatorului înseamnă, practic, a fi conform cu colegii sau cu grupul din care face parte consumatorul. Consumatorii sunt mai predispuși să treacă la mărci și produse de bază care sunt mai proeminente în grupurile lor de colegi. Nevoia de a fi acceptați sau nevoia psihologică de a fi moderni reprezintă forța motrice din spatele acestor decizii de consum. Acest fenomen poate fi atribuit și aspirației de apartenență.

Unele efecte ale consumului datorate FOMO (în general) pot fi un act de cumpărare din panică a unei mărci sau a unui produs. Această achiziție de panică duce la o creștere a cererii pentru acel produs (vezi cazul României actuale: ultimul model de Iphone, excursii în locuri exotice precum Dubai sau Maldive, achiziția unui automobil electric, frecventarea unui festival, toate au devenit must-uri ale lumii contemporane urbane). Acest lucru poate duce la inflație și la incertitudinea prețurilor.

Din punct de vedere financiar, cumpărarea din panică duce la fenomenul economic de melt-up sau topire. Un melt-up este o îmbunătățire dramatică și drastică a performanței investiționale a unei clase de active, determinată în principal de un val de investitori care nu vor să rateze oportunitatea de creștere a acesteia. În acest caz, analiza fundamentală și perspectivele economice generale sunt adesea ignorate de investitori. Acesta nu este un scenariu dezirabil, deoarece desele crize preced adesea prăbușiri și, prin urmare, produc pierderi investitorilor. Ideea esențială este că luarea deciziilor de consum este o sarcină și o alegere personală a individului.

Modificarea modelelor de consum în funcție de tendință este un semn de consumerism sporit. Dar controlul asupra propriei minți este de o importanță semnificativă. Cu toate trendurile pieței sau moda societății la un moment dat, FOMO excesiv nu ar trebui să perturbe bugetul unui consumator. În plus, fiecare decizie de consum este esențială dacă este privită din punct de vedere macro. Prin urmare, în general, o dorință nesfârșită de modernizare este pernicioasă (periculoasă).

Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live

Episoade anterioare:

#LecțiadeEconomie | Mancession sau recesiunea bărbaților. Ce este, cum se manifestă, când apare?

#LecțiadeEconomie | Teoria prostului mai mare – Întotdeauna se găsește unul mai “isteț” ca tine

#LecțiadeEconomie | Învierea pisicii moarte. Ce reprezintă pe piețele financiare un “dead cat bounce”?

#LecțiadeEconomie | Ce este funemployment? Cum adică plăcerea de a savura… șomajul?!

#LecțiadeEconomie | ”Efectul Ianuarie” sau ”luna taurului” pe Wall Street

#LecțiadeEconomie | “Staycation” sau mai luați o pauză pe-acasă când se-anunță recesiune

#LecțiadeEconomie | Skimpflația sau zgârcenia contemporană. Afacerile umblă la calitate pe nesimțite

#LecțiadeEconomie | Sloganul Nike sau ultimele cuvinte ale unui ucigaș înaintea execuției

#LecțiadeEconomie | Cotă unică, cotă progresivă? Un reputat profesor de economie explică diferența

#LecțiadeEconomie: Business Angel | Ce este investitorul-minune într-un startup și cum îl găsim?

#LecțiadeEconomie | Iei credit și ți s-a cerut un fidejusor? Ce este fidejusiunea?

#LecțiadeEconomie | ”Dolarizarea” economiei și efectele ei perverse. Sau cum politicienii spun (și fac) lucruri trăsnite

#LecțiadeEconomie | Ce este shrinkflația? Prețul rămâne, dar cantitatea scade pe furiș

#LecțiadeEconomie: Amazon, paradoxul antitrust | Studenta de la Drept și ”călcâiul lui Ahile” al celui mai mare retailer de pe glob

#LecțiadeEconomie | Se interzice numerarul? Cash is King! Ce înseamnă expresia?

#LecțiadeEconomie: Barter sau troc? Mai putem vorbi azi de sistemul de schimb marfă contra marfă?

#LecțiadeEconomie: Ce este neomarxismul? Mai mult despre Școala de la Frankfurt, mai puțin despre trotinetiști

#LecțiadeEconomie: Monetarismul – Mai pot guvernele azi să stabilizeze economiile după teoria lui Milton Friedman?

#LecțiadeEconomie: Tauri sau urși? Bull Market – Ce este și cu ce se diferențiază de Bear Market?

#LecțiadeEconomie | Cele 4 principii de bază ale economiei. Și exemple răcoritoare direct din fabrica de bere!

#LecțiadeEconomie: “Teoria gândacului” – sau cum lucrurile rele din piețe sunt chiar mai rele decât par

#LecțiadeEconomie | Ce este burnout-ul? O lume întreagă pare epuizată la locul de muncă

#LecțiadeEconomie: Ce sunt FMCG-urile sau bunurile de consum cu mișcare rapidă?

#LecțiadeEconomie: Reshoring. Sau ce n-a putut pandemia, a reușit războiul. Companiile își aduc producția acasă

#LecțiadeEconomie: Zero-Sum-Game | Ce este un joc cu sumă nulă?

#LecțiadeEconomie: “Greedflation” | Ce este “lăcominflația”, mit sau realitatea vremurilor?

#LecțiadeEconomie | Sfaturi de miliardar. Warren Buffett: “Dacă nu găsești o modalitate de a face bani în timp ce dormi, vei munci până la moarte”

#LecțiadeEconomie | RIP, Metaverse! Ascensiunea și prăbușirea în doar trei ani a Metaversului propovăduit de Zuckerberg

#LecțiadeEconomie: Ce este greenwashing-ul? Ecologia le-a luat mințile companiilor, care fac orice de dragul ei

#LecțiadeEconomie: Ce este benchmarking-ul? Definiție, tipuri, costuri și utilizări

#LecțiadeEconomie: Hi-Flex Economy-Bine ai venit în economia flexibilă, unde totul e opțional!

#LecțiadeEconomie: Despre oameni și porci. Ce semnifică “Lipstick on a Pig”/”A Ruja Porcul”?

#LecțiaDeEconomie: Care este sensul expresiei economice “Cumpărați zvonul, vindeți știrile!”?

#LecțiadeEconomie: Ce este factoring-ul? Avantaje și “mituri” despre factoring

#LecțiadeEconomie: Foarte la modă, ce înseamnă totuși “economia circulară”? Ce beneficii avem?

#LecțiadeEconomie: Care e diferența între inflație și deflație? De ce inflația poate fi bună?

#LecțiadeEconomie: “Vinde în mai și cară-te!” Care e sensul zicalei “Sell in May and go away”?

#LecțiadeEconomie: Ce este IPO? Cum se calculează, care sunt aspectele care influențează IPO?

#LecțiadeEconomie: Ce este deficitul de cont curent? Cum trebuie gestionat, cum stă România?

Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate sub umbrela #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook, X/Twitter și Bluesky!