#LecțiadeEconomie | Eat Your Own Dog Food! Ce înseamnă să-ți “mănânci propria mâncare de câini”?

Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live

• Eat Your Own Dog Food sau “Mănâncă-ți propria mâncare pentru câini” este o expresie colocvială care descrie o companie care își folosește propriile produse sau servicii pentru operațiunile sale interne.
• Se crede că această expresie provine de la Microsoft din anii 1980, deși adevărata origine a termenului este încă discutată.
• Ideea este că, dacă o hrană pentru câini este de înaltă calitate, așa cum se face publicitate pentru consumatori, atunci ar trebui să fie suficient de bună și pentru o persoană care ar putea să o mănânce.

Deși inițial a fost folosit cu referire la companiile de software care utilizează propriile instrumente generate intern pentru dezvoltarea de software, utilizarea sa s-a extins și în alte domenii. Termenul este uneori prescurtat pur și simplu în dog food sau “mâncare pentru câini”, iar acțiunea propriu-zisă în dogfooding.

Premisa de bază din spatele “mâncării pentru propriul câine” este că, dacă o firmă se așteaptă ca clienții plătitori să îi folosească produsele sau serviciile, nu ar trebui să se aștepte mai puțin de la proprii angajați. Faptul că nu utilizează propriile produse pentru operațiunile interne poate însemna că o companie nu crede că produsele sale sunt cele mai bune, în ciuda declarațiilor publice în acest sens, și că are mai multă încredere în ofertele unui rival.

Managerii fondurilor de investiții preferă “hrana pentru oameni”

Există o zicală similară în domeniul managementului investițiilor: “Mănâncă-ți propria mâncare!” sau Eat your oown cooking! Presupunând că managerii de fonduri sunt ființe umane, nu câini, mâncarea ar fi potrivită pentru consumul uman, iar mâncarea, în acest caz, este un portofoliu de active. Ca tactică de marketing pentru a atrage investitorii în fondurile lor, managerii de portofoliu vor lăuda faptul că își mănâncă propria mâncare, investind proprii bani alături de acționarii fondurilor lor.

La fel cum nu ați angaja un vegetarian ca bucătar-șef la un restaurant renumit pentru fripturi, credem că este important ca investitorii să ia în considerare proprietatea personală a unui manager atunci când aleg un fond mutual. Investitorii de la Hodges Capital Management, de exemplu, se laudă într-o reclamă a fondului de investiții în felul următor:

“Noi ne “mâncăm propria noastră mâncare”, deoarece toți managerii noștri de portofoliu dețin o participație semnificativă în fondurile mutuale pe care le administrează”.

Așadar, “mâncatul propriei hrane pentru câini” sau “dogfooding” este practica de a folosi propriile produse sau servicii. Aceasta poate fi o modalitate pentru o organizație de a-și testa produsele în condiții reale de utilizare, folosind tehnici de gestionare a produselor.

Prin urmare, dogfooding poate acționa ca un control al calității și, eventual, ca un fel de publicitate testimonială. Odată ajuns pe piață, dogfooding poate demonstra încrederea dezvoltatorilor în propriile produse.

Exemple de dogfooding

Acest proces trebuie să fie unul transparent și onest. Exemple diluate, cum ar fi politica dealerilor auto de a-i face pe vânzători să conducă mărcile pe care le vând sau Coca-Cola care nu permite accesul produselor Pepsi în birourile corporative sunt irelevante, conform InfoWorld.

În acest sens, o cultură corporativă de a nu susține concurentul nu este același lucru cu o filozofie de “a mânca propria mâncare pentru câini”. Aceasta din urmă se concentrează pe aspectele funcționale ale produsului propriu al companiei.

Dogfooding-ul permite angajaților să testeze produsele companiei lor în situații reale; un avantaj perceput, dar încă controversat, dincolo de marketing, care oferă conducerii o idee despre modul în care ar putea fi utilizat produsul. Și toate acestea înainte de lansarea către consumatori!

În dezvoltarea de software, dogfooding-ul poate avea loc în mai multe etape: în primul rând, se utilizează o versiune stabilă a software-ului, la care se adaugă doar o singură caracteristică nouă. Apoi, mai multe caracteristici noi pot fi combinate într-o singură versiune a software-ului și testate împreună. Acest lucru permite mai multe validări înainte ca software-ul să fie lansat. Această practică permite rezolvarea proactivă a potențialelor probleme de inconsecvență și dependență, în special atunci când mai mulți dezvoltatori sau echipe lucrează la același produs.

În februarie 1980, președintele Apple Computer, Michael Scott, a dat o notă internă în care anunța:

“Cu efect imediat!!! Nu se mai achiziționează, nu se mai închiriază! Considerăm că mașina de scris este depășită. Haideți să dovedim acest lucru în interior înainte de a încerca să ne convingem clienții.”

Și așa stabilit obiectivul de a elimina toate mașinile de scris din companie până la 1 ianuarie 1981.

Termenul Eating Your Own Dog Food mai are un concurent pe piața financiară sub forma Drinking Your Own Champagne, adică să-ți bei propria șampanie, ambele reprezentând același lucru: acordarea atenției, încrederii și testarea propriilor servicii înaintea tuturor.

Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live

Episoade anterioare:

#LecțiadeEconomie | Ce este efectul J.Lo? Formele artistei Jennifer Lopez incită piețele financiare

#LecțiadeEconomie | Ce este FOMO – sau frica de a rata oportunități. De data aceasta… economice!

#LecțiadeEconomie | Mancession sau recesiunea bărbaților. Ce este, cum se manifestă, când apare?

#LecțiadeEconomie | Teoria prostului mai mare – Întotdeauna se găsește unul mai “isteț” ca tine

#LecțiadeEconomie | Învierea pisicii moarte. Ce reprezintă pe piețele financiare un “dead cat bounce”?

#LecțiadeEconomie | Ce este funemployment? Cum adică plăcerea de a savura… șomajul?!

#LecțiadeEconomie | ”Efectul Ianuarie” sau ”luna taurului” pe Wall Street

#LecțiadeEconomie | “Staycation” sau mai luați o pauză pe-acasă când se-anunță recesiune

#LecțiadeEconomie | Skimpflația sau zgârcenia contemporană. Afacerile umblă la calitate pe nesimțite

#LecțiadeEconomie | Sloganul Nike sau ultimele cuvinte ale unui ucigaș înaintea execuției

#LecțiadeEconomie | Cotă unică, cotă progresivă? Un reputat profesor de economie explică diferența

#LecțiadeEconomie: Business Angel | Ce este investitorul-minune într-un startup și cum îl găsim?

#LecțiadeEconomie | Iei credit și ți s-a cerut un fidejusor? Ce este fidejusiunea?

#LecțiadeEconomie | ”Dolarizarea” economiei și efectele ei perverse. Sau cum politicienii spun (și fac) lucruri trăsnite

#LecțiadeEconomie | Ce este shrinkflația? Prețul rămâne, dar cantitatea scade pe furiș

#LecțiadeEconomie: Amazon, paradoxul antitrust | Studenta de la Drept și ”călcâiul lui Ahile” al celui mai mare retailer de pe glob

#LecțiadeEconomie | Se interzice numerarul? Cash is King! Ce înseamnă expresia?

#LecțiadeEconomie: Barter sau troc? Mai putem vorbi azi de sistemul de schimb marfă contra marfă?

#LecțiadeEconomie: Ce este neomarxismul? Mai mult despre Școala de la Frankfurt, mai puțin despre trotinetiști

#LecțiadeEconomie: Monetarismul – Mai pot guvernele azi să stabilizeze economiile după teoria lui Milton Friedman?

#LecțiadeEconomie: Tauri sau urși? Bull Market – Ce este și cu ce se diferențiază de Bear Market?

#LecțiadeEconomie | Cele 4 principii de bază ale economiei. Și exemple răcoritoare direct din fabrica de bere!

#LecțiadeEconomie: “Teoria gândacului” – sau cum lucrurile rele din piețe sunt chiar mai rele decât par

#LecțiadeEconomie | Ce este burnout-ul? O lume întreagă pare epuizată la locul de muncă

#LecțiadeEconomie: Ce sunt FMCG-urile sau bunurile de consum cu mișcare rapidă?

#LecțiadeEconomie: Reshoring. Sau ce n-a putut pandemia, a reușit războiul. Companiile își aduc producția acasă

#LecțiadeEconomie: Zero-Sum-Game | Ce este un joc cu sumă nulă?

#LecțiadeEconomie: “Greedflation” | Ce este “lăcominflația”, mit sau realitatea vremurilor?

#LecțiadeEconomie | Sfaturi de miliardar. Warren Buffett: “Dacă nu găsești o modalitate de a face bani în timp ce dormi, vei munci până la moarte”

#LecțiadeEconomie | RIP, Metaverse! Ascensiunea și prăbușirea în doar trei ani a Metaversului propovăduit de Zuckerberg

#LecțiadeEconomie: Ce este greenwashing-ul? Ecologia le-a luat mințile companiilor, care fac orice de dragul ei

#LecțiadeEconomie: Ce este benchmarking-ul? Definiție, tipuri, costuri și utilizări

#LecțiadeEconomie: Hi-Flex Economy-Bine ai venit în economia flexibilă, unde totul e opțional!

#LecțiadeEconomie: Despre oameni și porci. Ce semnifică “Lipstick on a Pig”/”A Ruja Porcul”?

#LecțiaDeEconomie: Care este sensul expresiei economice “Cumpărați zvonul, vindeți știrile!”?

#LecțiadeEconomie: Ce este factoring-ul? Avantaje și “mituri” despre factoring

#LecțiadeEconomie: Foarte la modă, ce înseamnă totuși “economia circulară”? Ce beneficii avem?

#LecțiadeEconomie: Care e diferența între inflație și deflație? De ce inflația poate fi bună?

#LecțiadeEconomie: “Vinde în mai și cară-te!” Care e sensul zicalei “Sell in May and go away”?

#LecțiadeEconomie: Ce este IPO? Cum se calculează, care sunt aspectele care influențează IPO?

#LecțiadeEconomie: Ce este deficitul de cont curent? Cum trebuie gestionat, cum stă România?

Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate sub umbrela #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook, X/Twitter și Bluesky!