#LecțiadeEconomie | Ce este contul ESCROW? Sau cum te poți proteja într-o tranzacție importantă

Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live

• Escrow este un concept juridic care descrie un acord financiar prin care un activ sau o sumă de bani este deținut de o terță parte în numele altor două părți care sunt în curs de a finaliza o tranzacție.
• Conturile escrow sunt gestionate de către agentul escrow, care eliberează activele sau fondurile numai după îndeplinirea unor obligații contractuale prestabilite (sau după primirea instrucțiunilor corespunzătoare).
• Banii, titlurile de valoare, fondurile și alte active pot fi toate păstrate în escrow.

Escrow este asociat cu tranzacțiile imobiliare, dar se poate aplica în orice situație în care fondurile vor trece de la o parte la alta. El poate fi utilizat la cumpărarea unei case și pe durata unui credit ipotecar.

Escrow-ul online este în creștere ca modalitate de a oferi un serviciu sigur și sigur.

Sub umbrela #LecțiadeEconomie, aducem în atenția publicului AFACERI.news concepte, doctrine, termeni, principii economice, evenimente celebre care și-au pus amprenta asupra economiei de-a lungul timpului. Sau cel puțin de la Adam Smith încoace. Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate în #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook, X/Twitter și Bluesky.

Cuum funcționează contul escrow?

Escrow-ul este un proces financiar utilizat atunci când două părți participă la o tranzacție și există incertitudine cu privire la îndeplinirea obligațiilor lor. Situațiile în care se poate recurge la escrow pot implica tranzacții pe internet, tranzacții bancare, proprietate intelectuală, proprietăți imobiliare, fuziuni și achiziții, drept și multe altele.

Să luăm în considerare o companie care vinde bunuri la nivel internațional. Această companie are nevoie de asigurarea că va primi plata atunci când bunurile vor ajunge la destinație. Cumpărătorul, la rândul său, este pregătit să plătească pentru bunuri numai dacă acestea ajung în stare bună.

Cumpărătorul poate plasa fondurile în escrow la un agent, cu instrucțiuni de a le plăti vânzătorului odată ce bunurile ajung într-o stare corespunzătoare. În acest fel, ambele părți sunt protejate și tranzacția poate continua.

În cazul bunurilor imobiliare, există două conturi escrow. Primul este folosit atunci când cumpărați o casă. Cel de-al doilea este utilizat pe durata de viață a creditului ipotecar.

Tipuri de conturi escrow – Escrow și imobiliare

Conturile escrow se pot aplica tranzacțiilor imobiliare. Plasarea fondurilor în escrow la o terță parte permite cumpărătorului să facă un depozit de bună credință sau să efectueze o verificare prealabilă a unei potențiale achiziții imobiliare. De asemenea, conturile escrow asigură vânzătorul că potențialul cumpărător este serios în privința achiziției.

De exemplu, un cont escrow poate fi utilizat pentru vânzarea unei case. În cazul în care vânzarea este condiționată de anumite condiții, cum ar fi trecerea unei inspecții sau recepții independente de vânzător, cumpărătorul și vânzătorul pot conveni să utilizeze contul escrow.

În acest caz, cumpărătorul proprietății depune plata pentru casă într-un cont escrow deținut de o terță parte. Vânzătorul poate continua, de exemplu, cu inspecția casei, având încredere că fondurile sunt depuse și că viitorul cumpărătorul este capabil să facă plata. Suma aflată în escrow este apoi transferată vânzătorului odată ce toate condițiile de vânzare sunt îndeplinite.

Escrow se poate referi, de asemenea, la un cont escrow înființat în momentul închiderii ipotecii. În acest caz, contul escrow conține viitoarele plăți pentru asigurarea proprietarului de locuință și impozitul pe proprietate.

O parte din plata lunară a ipotecii este depusă în contul escrow pentru a acoperi aceste plăți. Astfel, împrumutații care înființează un cont escrow, dacă acesta este cerut de creditor, vor avea plăți mai mari decât cei care nu o fac. Cu toate acestea, ei nu vor trebui să își facă griji cu privire la plata primelor anuale sau a facturilor pentru impozitul pe proprietate, deoarece plătesc deja părți din acestea lunar în contul escrow.

Escrow și piața bursieră

Acțiunile sunt adesea emise în escrow. În acest caz, deși acționarul este proprietarul real al acțiunilor, acesta are drepturi limitate în ceea ce privește vânzarea acestora.

De exemplu, directorii care primesc acțiuni ca bonus la remunerația lor trebuie să aștepte adesea să treacă o perioadă de escrow înainte de a putea vinde acțiunile. Bonusurile sub formă de acțiuni sunt adesea folosite pentru a atrage sau a păstra cadrele de top.

Escrow și vânzările online

Escrow-ul online, ca și escrow-ul imobiliar și cel bursier, protejează cumpărătorul și vânzătorul de fraudă sau de neplată.

Un serviciu de escrow online acționează ca o terță parte pentru vânzările de produse online. Cumpărătorii își trimit plățile către serviciul escrow, care reține banii până la primirea produsului. Odată ce produsul este livrat și verificat, serviciul de escrow online eliberează fondurile către vânzător.

Serviciile de escrow sunt cele mai potrivite pentru articolele de mare valoare, cum ar fi bijuteriile sau obiectele de artă. Compania de escrow online percepe, bineînțeles, o taxă pentru acest serviciu.

Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live

Episoade anterioare:

#LecțiadeEconomie | Eat Your Own Dog Food! Ce înseamnă să-ți “mănânci propria mâncare de câini”?

#LecțiadeEconomie | Ce este efectul J.Lo? Formele artistei Jennifer Lopez incită piețele financiare

#LecțiadeEconomie | Ce este FOMO – sau frica de a rata oportunități. De data aceasta… economice!

#LecțiadeEconomie | Mancession sau recesiunea bărbaților. Ce este, cum se manifestă, când apare?

#LecțiadeEconomie | Teoria prostului mai mare – Întotdeauna se găsește unul mai “isteț” ca tine

#LecțiadeEconomie | Învierea pisicii moarte. Ce reprezintă pe piețele financiare un “dead cat bounce”?

#LecțiadeEconomie | Ce este funemployment? Cum adică plăcerea de a savura… șomajul?!

#LecțiadeEconomie | ”Efectul Ianuarie” sau ”luna taurului” pe Wall Street

#LecțiadeEconomie | “Staycation” sau mai luați o pauză pe-acasă când se-anunță recesiune

#LecțiadeEconomie | Skimpflația sau zgârcenia contemporană. Afacerile umblă la calitate pe nesimțite

#LecțiadeEconomie | Sloganul Nike sau ultimele cuvinte ale unui ucigaș înaintea execuției

#LecțiadeEconomie | Cotă unică, cotă progresivă? Un reputat profesor de economie explică diferența

#LecțiadeEconomie: Business Angel | Ce este investitorul-minune într-un startup și cum îl găsim?

#LecțiadeEconomie | Iei credit și ți s-a cerut un fidejusor? Ce este fidejusiunea?

#LecțiadeEconomie | ”Dolarizarea” economiei și efectele ei perverse. Sau cum politicienii spun (și fac) lucruri trăsnite

#LecțiadeEconomie | Ce este shrinkflația? Prețul rămâne, dar cantitatea scade pe furiș

#LecțiadeEconomie: Amazon, paradoxul antitrust | Studenta de la Drept și ”călcâiul lui Ahile” al celui mai mare retailer de pe glob

#LecțiadeEconomie | Se interzice numerarul? Cash is King! Ce înseamnă expresia?

#LecțiadeEconomie: Barter sau troc? Mai putem vorbi azi de sistemul de schimb marfă contra marfă?

#LecțiadeEconomie: Ce este neomarxismul? Mai mult despre Școala de la Frankfurt, mai puțin despre trotinetiști

#LecțiadeEconomie: Monetarismul – Mai pot guvernele azi să stabilizeze economiile după teoria lui Milton Friedman?

#LecțiadeEconomie: Tauri sau urși? Bull Market – Ce este și cu ce se diferențiază de Bear Market?

#LecțiadeEconomie | Cele 4 principii de bază ale economiei. Și exemple răcoritoare direct din fabrica de bere!

#LecțiadeEconomie: “Teoria gândacului” – sau cum lucrurile rele din piețe sunt chiar mai rele decât par

#LecțiadeEconomie | Ce este burnout-ul? O lume întreagă pare epuizată la locul de muncă

#LecțiadeEconomie: Ce sunt FMCG-urile sau bunurile de consum cu mișcare rapidă?

#LecțiadeEconomie: Reshoring. Sau ce n-a putut pandemia, a reușit războiul. Companiile își aduc producția acasă

#LecțiadeEconomie: Zero-Sum-Game | Ce este un joc cu sumă nulă?

#LecțiadeEconomie: “Greedflation” | Ce este “lăcominflația”, mit sau realitatea vremurilor?

#LecțiadeEconomie | Sfaturi de miliardar. Warren Buffett: “Dacă nu găsești o modalitate de a face bani în timp ce dormi, vei munci până la moarte”

#LecțiadeEconomie | RIP, Metaverse! Ascensiunea și prăbușirea în doar trei ani a Metaversului propovăduit de Zuckerberg

#LecțiadeEconomie: Ce este greenwashing-ul? Ecologia le-a luat mințile companiilor, care fac orice de dragul ei

#LecțiadeEconomie: Ce este benchmarking-ul? Definiție, tipuri, costuri și utilizări

#LecțiadeEconomie: Hi-Flex Economy-Bine ai venit în economia flexibilă, unde totul e opțional!

#LecțiadeEconomie: Despre oameni și porci. Ce semnifică “Lipstick on a Pig”/”A Ruja Porcul”?

#LecțiaDeEconomie: Care este sensul expresiei economice “Cumpărați zvonul, vindeți știrile!”?

#LecțiadeEconomie: Ce este factoring-ul? Avantaje și “mituri” despre factoring

#LecțiadeEconomie: Foarte la modă, ce înseamnă totuși “economia circulară”? Ce beneficii avem?

#LecțiadeEconomie: Care e diferența între inflație și deflație? De ce inflația poate fi bună?

#LecțiadeEconomie: “Vinde în mai și cară-te!” Care e sensul zicalei “Sell in May and go away”?

#LecțiadeEconomie: Ce este IPO? Cum se calculează, care sunt aspectele care influențează IPO?

#LecțiadeEconomie: Ce este deficitul de cont curent? Cum trebuie gestionat, cum stă România?

Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate sub umbrela #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook, X/Twitter și Bluesky!