#LecțiadeEconomie | Ce este “mâna invizibilă”? Conceptul “invisible hand”, temelia capitalismului

Timp de citire: 7 minute

Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live

Mâna invizibilă este o metaforă pentru forțele nevăzute care mișcă economia de piață liberă.
Prin intermediul interesului propriu individual și al libertății de producție și de consum, sunt îndeplinite cele mai bune interese ale societății, în ansamblu. Interacțiunea constantă a presiunilor individuale asupra cererii și ofertei de pe piață determină mișcarea naturală a prețurilor și fluxul comercial.
Termenul de “mână invizibilă” a apărut pentru prima dată în celebra lucrare a lui Adam Smith, “Bogăția națiunilor”, pentru a descrie modul în care piețele libere îi pot motiva pe indivizi, acționând în propriul interes, să producă ceea ce este necesar pentru societate.

Mâna invizibilă este o metaforă pentru modul în care, într-o economie de piață liberă, indivizii interesați acționează printr-un sistem de interdependență reciprocă. Această interdependență îi motivează pe producători să facă ceea ce este necesar din punct de vedere social, chiar dacă le pasă doar de propria bunăstare.

Adam Smith, primul economist al lumii moderne, a fost adeptul economiei libere, de tipul laissez-faire (adică lăsați liber să se întâmple). Acesta a introdus conceptul în cartea sa din 1759, Teoria sentimentelor morale, iar mai târziu, în cartea sa din 1776, An Inquiry Into the Nature and Causes of the Wealth of Nations (pe scurt Bogăția națiunilor), conform Investopedia.

Sub umbrela #LecțiadeEconomie, aducem în atenția publicului AFACERI.news concepte, doctrine, termeni, principii economice, evenimente celebre care și-au pus amprenta asupra economiei de-a lungul timpului. Sau cel puțin de la Adam Smith încoace. Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate în #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook, X/Twitter și Bluesky.

Fiecare schimb liber semnalează ce bunuri și servicii sunt valoroase și cât de dificil este să le aduci pe piață. Criticii susțin că mâna invizibilă nu produce întotdeauna rezultate benefice din punct de vedere social și că poate încuraja lăcomia, externalitățile negative, inegalitățile și alte prejudicii.

Cum funcționează “mâna invizibilă”?

Metafora “mâinii invizibile” distilează două idei esențiale. În primul rând, tranzacțiile voluntare pe o piață liberă produc beneficii neintenționate și răspândite. În al doilea rând, aceste beneficii sunt mai mari decât cele ale unei economii reglementate și planificate.

Fiecare schimb liber semnalează ce bunuri și servicii sunt valoroase și cât de dificil este să le aduci pe piață. Aceste semnale, captate în sistemul de prețuri, direcționează în mod spontan consumatorii, producătorii, distribuitorii și intermediarii concurenți – fiecare urmărindu-și propriile planuri – pentru a satisface nevoile și dorințele celorlalți.

“Mâna invizibilă” face parte din politica de laissez-faire în ceea ce privește piața. Laissez-faire se traduce prin “a lăsa să se întâmple/ a lăsa să meargă”, iar această abordare susține că piața va găsi echilibrul fără intervenții guvernamentale sau de altă natură care să o forțeze în tipare nefirești.

Gânditorul scoțian al iluminismului Adam Smith a introdus acest concept în mai multe dintre scrierile sale, cum ar fi interpretarea economică din cartea sa An Inquiry Into the Nature and Causes of the Wealth of Nations (adesea prescurtată doar la The Wealth of Nations, adică Bogăția națiunilor), publicată în 1776, și într-o lucrare anterioară, The Theory of Moral Sentiments, publicată în 1759. Conceptul “Mâna invizibilă” a fost utilizat în anii 1900.

“Mâna invizibilă” și economiile de piață

Productivitatea și rentabilitatea întreprinderilor sunt îmbunătățite atunci când profiturile și pierderile reflectă cu exactitate ceea ce doresc investitorii și consumatorii. Acest concept este bine demonstrat printr-un exemplu celebru din lucrarea lui Richard Cantillon, An Essay on Economic Theory (1755), cartea din care Smith și-a dezvoltat conceptul de “mână invizibilă”.

Cartea lui Smith, The Wealth of Nations (Bogăția națiunilor), a fost publicată în timpul primei revoluții industriale și în același an cu Declarația de independență americană. Mâna sa invizibilă a devenit una dintre principalele justificări pentru un sistem economic de capitalism de piață liberă.

Ca urmare, climatul de afaceri din SUA s-a dezvoltat cu o înțelegere generală a faptului că piețele private voluntare sunt mai productive decât economiile administrate de guvern. Chiar și normele guvernamentale încearcă uneori să încorporeze “mâna invizibilă”.

Exemple de “mână invizibilă”

1. Luați în considerare exemplul unei întreprinderi mici care se confruntă cu o concurență acerbă. Pentru a se poziționa cât mai bine pe piață, mica afacere decide că va investi în materiale de mai bună calitate pentru procesul de fabricație, precum și că își va reduce prețurile.

Deși este posibil ca mica afacere să ia aceste măsuri din interes propriu (adică pentru a crește vânzările și a cuceri cota de piață), “mâna invizibilă” acționează, deoarece piața va avea acces la bunuri mai accesibile, dar de calitate superioară.

2. Un alt exemplu de mână invizibilă este efectul de antrenare pe care îl poate avea o companie de vânzare cu amănuntul atunci când încearcă să satisfacă cererea consumatorilor. Luați în considerare un magazin de feronerie care anticipează cererea de unelte de întreținere a curții. Magazinul de feronerie se va coordona cu un producător pentru a asigura bunurile corespunzătoare. Între timp, producătorul va comunica cu un distribuitor de materii prime pentru a se asigura că dispune de articolele de care are nevoie pentru a satisface cererile magazinului de feronerie.

Fiecare entitate acționează în propriul interes. Cu toate acestea, fiecare creează, de asemenea, activitate economică pentru alte părți. În plus, entitățile înlănțuiesc un proces care are ca rezultat faptul că consumatorii primesc un produs de care au nevoie. Cu toate că fiecare acțiune individuală luată în parte poate să nu însemne mare lucru, “mâna invizibilă” ajută la deplasarea resurselor de-a lungul unui proces pentru a livra un produs final.

De ce este importantă “mâna invizibilă”?

“Mâna invizibilă” permite pieței să atingă echilibrul fără ca guvernul sau alte intervenții să o forțeze să adopte modele nefirești. Atunci când cererea și oferta găsesc echilibrul în mod natural, se evită supraoferta și penuria. Cel mai bun interes al societății este realizat prin intermediul interesului propriu și al libertății de producție și de consum.

Adam Smith a scris despre această “mână invizibilă” în timpul anilor 1700, menționând că aceasta aduce beneficii economiei și societății, datorită indivizilor interesați. “Mâna invizibilă” este reprezentată de mecanismele automate de stabilire a prețurilor și de distribuție din economie, care interacționează direct și indirect cu autoritățile de planificare centralizată, de sus în jos.

De ce este controversată “mâna invizibilă”?

Criticii susțin că ideea că acțiunile actorilor interesați și orientați spre profit vor converge către un anumit optim social este în mod clar falsă. În schimb, acestea conduc în mod natural la externalități negative, inegalități economice și sociale, lăcomie și exploatare. În plus, concurența determinată de mâna invizibilă poate duce în cele din urmă la monopoluri și la concentrarea puterii economice, ambele nedorite de societate.

Alte critici subliniază faptul că acest concept se bazează pe ipoteza că producătorii pot trece cu ușurință de la producerea unui tip de bun la oricare altul, în funcție de rentabilitatea relativă la un moment dat. Acest lucru nu ține cont de costurile uneori enorme ale schimbării și de ideea că oamenii se pot angaja într-o afacere pe care o fac cu plăcere sau care a fost transmisă din familie, indiferent de rentabilitate.

Concluzia

“Mâna invizibilă” reprezintă ideea că specializarea în producție îi poate determina pe indivizii interesați să producă ceea ce este necesar din punct de vedere social și pentru binele tuturor. Acest lucru se datorează faptului că o specializare sporită conduce în mod natural la o rețea de interdependențe reciproce, astfel încât un cizmar va avea nevoie de alții pentru a-și produce casa, mâncarea, îmbrăcămintea etc., în timp ce un constructor de case se va baza pe cizmar pentru pantofi și pe alții pentru propria îmbrăcăminte, mâncare și așa mai departe.

Forțele pieței și concurența îi vor motiva pe producători să facă ceea ce este mai profitabil la cel mai mic cost, încurajând progresul tehnologic și inovarea, în beneficiul tuturor.

Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live

Episoade anterioare:

#LecțiadeEconomie | Big Mac Index: ce este, ce măsoară și de ce este delicios în analiza economică

#LecțiadeEconomie | Ce este contul ESCROW? Sau cum te poți proteja într-o tranzacție importantă

#LecțiadeEconomie | Eat Your Own Dog Food! Ce înseamnă să-ți “mănânci propria mâncare de câini”?

#LecțiadeEconomie | Ce este efectul J.Lo? Formele artistei Jennifer Lopez incită piețele financiare

#LecțiadeEconomie | Ce este FOMO – sau frica de a rata oportunități. De data aceasta… economice!

#LecțiadeEconomie | Mancession sau recesiunea bărbaților. Ce este, cum se manifestă, când apare?

#LecțiadeEconomie | Teoria prostului mai mare – Întotdeauna se găsește unul mai “isteț” ca tine

#LecțiadeEconomie | Învierea pisicii moarte. Ce reprezintă pe piețele financiare un “dead cat bounce”?

#LecțiadeEconomie | Ce este funemployment? Cum adică plăcerea de a savura… șomajul?!

#LecțiadeEconomie | ”Efectul Ianuarie” sau ”luna taurului” pe Wall Street

#LecțiadeEconomie | “Staycation” sau mai luați o pauză pe-acasă când se-anunță recesiune

#LecțiadeEconomie | Skimpflația sau zgârcenia contemporană. Afacerile umblă la calitate pe nesimțite

#LecțiadeEconomie | Sloganul Nike sau ultimele cuvinte ale unui ucigaș înaintea execuției

#LecțiadeEconomie | Cotă unică, cotă progresivă? Un reputat profesor de economie explică diferența

#LecțiadeEconomie: Business Angel | Ce este investitorul-minune într-un startup și cum îl găsim?

#LecțiadeEconomie | Iei credit și ți s-a cerut un fidejusor? Ce este fidejusiunea?

#LecțiadeEconomie | ”Dolarizarea” economiei și efectele ei perverse. Sau cum politicienii spun (și fac) lucruri trăsnite

#LecțiadeEconomie | Ce este shrinkflația? Prețul rămâne, dar cantitatea scade pe furiș

#LecțiadeEconomie: Amazon, paradoxul antitrust | Studenta de la Drept și ”călcâiul lui Ahile” al celui mai mare retailer de pe glob

#LecțiadeEconomie | Se interzice numerarul? Cash is King! Ce înseamnă expresia?

#LecțiadeEconomie: Barter sau troc? Mai putem vorbi azi de sistemul de schimb marfă contra marfă?

#LecțiadeEconomie: Ce este neomarxismul? Mai mult despre Școala de la Frankfurt, mai puțin despre trotinetiști

#LecțiadeEconomie: Monetarismul – Mai pot guvernele azi să stabilizeze economiile după teoria lui Milton Friedman?

#LecțiadeEconomie: Tauri sau urși? Bull Market – Ce este și cu ce se diferențiază de Bear Market?

#LecțiadeEconomie | Cele 4 principii de bază ale economiei. Și exemple răcoritoare direct din fabrica de bere!

#LecțiadeEconomie: “Teoria gândacului” – sau cum lucrurile rele din piețe sunt chiar mai rele decât par

#LecțiadeEconomie | Ce este burnout-ul? O lume întreagă pare epuizată la locul de muncă

#LecțiadeEconomie: Ce sunt FMCG-urile sau bunurile de consum cu mișcare rapidă?

#LecțiadeEconomie: Reshoring. Sau ce n-a putut pandemia, a reușit războiul. Companiile își aduc producția acasă

#LecțiadeEconomie: Zero-Sum-Game | Ce este un joc cu sumă nulă?

#LecțiadeEconomie: “Greedflation” | Ce este “lăcominflația”, mit sau realitatea vremurilor?

#LecțiadeEconomie | Sfaturi de miliardar. Warren Buffett: “Dacă nu găsești o modalitate de a face bani în timp ce dormi, vei munci până la moarte”

#LecțiadeEconomie | RIP, Metaverse! Ascensiunea și prăbușirea în doar trei ani a Metaversului propovăduit de Zuckerberg

#LecțiadeEconomie: Ce este greenwashing-ul? Ecologia le-a luat mințile companiilor, care fac orice de dragul ei

#LecțiadeEconomie: Ce este benchmarking-ul? Definiție, tipuri, costuri și utilizări

#LecțiadeEconomie: Hi-Flex Economy-Bine ai venit în economia flexibilă, unde totul e opțional!

#LecțiadeEconomie: Despre oameni și porci. Ce semnifică “Lipstick on a Pig”/”A Ruja Porcul”?

#LecțiaDeEconomie: Care este sensul expresiei economice “Cumpărați zvonul, vindeți știrile!”?

#LecțiadeEconomie: Ce este factoring-ul? Avantaje și “mituri” despre factoring

#LecțiadeEconomie: Foarte la modă, ce înseamnă totuși “economia circulară”? Ce beneficii avem?

#LecțiadeEconomie: Care e diferența între inflație și deflație? De ce inflația poate fi bună?

#LecțiadeEconomie: “Vinde în mai și cară-te!” Care e sensul zicalei “Sell in May and go away”?

#LecțiadeEconomie: Ce este IPO? Cum se calculează, care sunt aspectele care influențează IPO?

#LecțiadeEconomie: Ce este deficitul de cont curent? Cum trebuie gestionat, cum stă România?

Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate sub umbrela #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook, X/Twitter și Bluesky!