Podcast #LecțiadeEconomie | Ce este STAGFLAȚIA și de ce riscă lumea să se blocheze în ea?

Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live

Stagflația a devenit, în ultimele luni, un scenariu tot mai real pentru întreaga lume. Specificul economiei românești o face vulnerabilă la acest fenomen, ale cărui efecte sunt mult mai durabile și greu de redresat. Certitudinea că perioada de inflație galopantă, pe care o traversează întreaga lume, nu este tranzitorie și se va prelungi cel puțin până la jumătatea lui 2024 a cauzat o serie de schimbări de politică monetară și strategie economică de la tot mai multe guverne.

Se poate spune că o țară are stagflație în momentul în care creșterea economică este foarte mică sau chiar lipsește, iar inflația și șomajul sunt la cote ridicate. Faptul că avem o inflație, care în cazul mai multor economii la nivel global bate recordurile ultimelor decenii, a readus în discuție posibilitatea ca economiile să se confrunte din nou cu acest fenomen, care a lovit Statele Unite ale Americii în anii ’70.

Sub umbrela #LecțiadeEconomie, aducem în atenția publicului AFACERI.news concepte, doctrine, termeni, principii economice, evenimente celebre care și-au pus amprenta asupra economiei de-a lungul timpului. Sau cel puțin de la Adam Smith încoace. Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate în #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook, X/Twitter și Bluesky.

Pe termen imediat și mediu, creșterea dobânzii are efect de contrapondere în fața inflației, limitând volumul de bani din piață. Însă un alt efect este și creșterea ratelor bancare pentru populație, rezultat ce nu poate fi ocolit atunci când dobânda de politică monetară crește.

Creșterea ratelor, cumulate cu scumpirile în lanț, criza energetică mondială și războaiele din Ucraina și Palestina reprezintă un mix suficient de factori destabilizatori pentru a ridica probleme serioase economiei mondiale. În cazul României, însă, toate acestea se suprapun pe o serie de probleme sistemice, imposibil de adus sub control în următorii ani.

Ce este stagflația?

Așa cum îi arată și numele, stagflația reprezintă o combinație, un port-manteau, între „stagnare economică” și „inflație”. Perioadele prelungite în care aceste două fenomene se manifestă concomitent au capacitatea de a cauza în final recesiune (scăderea Produsului Intern Brut), cu tot ce aduce aceasta – încetinirea activității industriale și creșterea ratei șomajului. Ambele componente funcționează ca „profeții care se autoîmplinesc”: frica de inflație cauzează scumpiri, iar frica de stagnare are ca rezultat încetinirea activităților economice.

Să încercăm să le exemplificăm pe ambele cu un singur caz: un prestator de servicii anticipează că furnizorii vor crește prețurile bunurilor de care are nevoie pentru a-și desfășura activitatea. Prin urmare, își recalculează prețul de producție și crește prețurile fără a mai aștepta să fie lovit, la rândul său, de facturi mai mari. În aceeași logică, pe fondul inflației, se așteaptă la o cerere mai scăzută pentru serviciile sale, așa că amână planuri de investiții, dezvoltare și crearea de noi locuri de muncă.

Teama de stagflație este resimțită acum de economii emergente și dezvoltate deopotrivă. În SUA, frica de a traversa o perioadă precum cea din anii 1970, când a izbucnit cea mai acută „criza a petrolului” de până atunci, pe fondul refuzului țărilor arabe de a mai furniza petrol ieftin țărilor care spijineau Israelul. Rezultatul a fost o perioadă de stagflație la nivel mondial, care s-a întins pe întregul deceniu, scrie Elena Dumitru în Panorama. 

Acum, însă, toți ochii sunt îndreptați către Europa, care are potențialul să devină epicentrul stagflației mondiale. Principalele temeri privesc întreruperea totală a rutelor de transport a gazelor și a petrolului care traversează continentul, ceea ce s-ar reflecta imediat în creșterea exponențială a inflației.

De ce este stagflația mai periculoasă în România?

Pentru România, însă, dincolo de criza energetică mondială și efectele războiului din Ucraina, riscul stagflației este accentuat de deficitul bugetar, care în ultimii doi ani a atins cote-record.

Economia românească funcționează de ani buni cu deficite bugetare, însă până acum guvernanții puteau acoperi „gaura” anuală cu ajutorul creșterii PIB. Care începe să gâfâie tot mai puternic. Iar dacă la perioada de creștere infimă sau stagnare a PIB și de inflație mare se mai adaugă și o creștere a șomajului, toate condițiile stagflației sunt îndeplinite. Iar acesta ar fi doar începutul unei crize de durată.

Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live

Episoade anterioare:

#LecțiadeEconomie | Ce este “mâna invizibilă”? Conceptul “invisible hand”, temelia capitalismului

#LecțiadeEconomie | Big Mac Index: ce este, ce măsoară și de ce este delicios în analiza economică

#LecțiadeEconomie | Ce este contul ESCROW? Sau cum te poți proteja într-o tranzacție importantă

#LecțiadeEconomie | Eat Your Own Dog Food! Ce înseamnă să-ți “mănânci propria mâncare de câini”?

#LecțiadeEconomie | Ce este efectul J.Lo? Formele artistei Jennifer Lopez incită piețele financiare

#LecțiadeEconomie | Ce este FOMO – sau frica de a rata oportunități. De data aceasta… economice!

#LecțiadeEconomie | Mancession sau recesiunea bărbaților. Ce este, cum se manifestă, când apare?

#LecțiadeEconomie | Teoria prostului mai mare – Întotdeauna se găsește unul mai “isteț” ca tine

#LecțiadeEconomie | Învierea pisicii moarte. Ce reprezintă pe piețele financiare un “dead cat bounce”?

#LecțiadeEconomie | Ce este funemployment? Cum adică plăcerea de a savura… șomajul?!

#LecțiadeEconomie | ”Efectul Ianuarie” sau ”luna taurului” pe Wall Street

#LecțiadeEconomie | “Staycation” sau mai luați o pauză pe-acasă când se-anunță recesiune

#LecțiadeEconomie | Skimpflația sau zgârcenia contemporană. Afacerile umblă la calitate pe nesimțite

#LecțiadeEconomie | Sloganul Nike sau ultimele cuvinte ale unui ucigaș înaintea execuției

#LecțiadeEconomie | Cotă unică, cotă progresivă? Un reputat profesor de economie explică diferența

#LecțiadeEconomie: Business Angel | Ce este investitorul-minune într-un startup și cum îl găsim?

#LecțiadeEconomie | Iei credit și ți s-a cerut un fidejusor? Ce este fidejusiunea?

#LecțiadeEconomie | ”Dolarizarea” economiei și efectele ei perverse. Sau cum politicienii spun (și fac) lucruri trăsnite

#LecțiadeEconomie | Ce este shrinkflația? Prețul rămâne, dar cantitatea scade pe furiș

#LecțiadeEconomie: Amazon, paradoxul antitrust | Studenta de la Drept și ”călcâiul lui Ahile” al celui mai mare retailer de pe glob

#LecțiadeEconomie | Se interzice numerarul? Cash is King! Ce înseamnă expresia?

#LecțiadeEconomie: Barter sau troc? Mai putem vorbi azi de sistemul de schimb marfă contra marfă?

#LecțiadeEconomie: Ce este neomarxismul? Mai mult despre Școala de la Frankfurt, mai puțin despre trotinetiști

#LecțiadeEconomie: Monetarismul – Mai pot guvernele azi să stabilizeze economiile după teoria lui Milton Friedman?

#LecțiadeEconomie: Tauri sau urși? Bull Market – Ce este și cu ce se diferențiază de Bear Market?

#LecțiadeEconomie | Cele 4 principii de bază ale economiei. Și exemple răcoritoare direct din fabrica de bere!

#LecțiadeEconomie: “Teoria gândacului” – sau cum lucrurile rele din piețe sunt chiar mai rele decât par

#LecțiadeEconomie | Ce este burnout-ul? O lume întreagă pare epuizată la locul de muncă

#LecțiadeEconomie: Ce sunt FMCG-urile sau bunurile de consum cu mișcare rapidă?

#LecțiadeEconomie: Reshoring. Sau ce n-a putut pandemia, a reușit războiul. Companiile își aduc producția acasă

#LecțiadeEconomie: Zero-Sum-Game | Ce este un joc cu sumă nulă?

#LecțiadeEconomie: “Greedflation” | Ce este “lăcominflația”, mit sau realitatea vremurilor?

#LecțiadeEconomie | Sfaturi de miliardar. Warren Buffett: “Dacă nu găsești o modalitate de a face bani în timp ce dormi, vei munci până la moarte”

#LecțiadeEconomie | RIP, Metaverse! Ascensiunea și prăbușirea în doar trei ani a Metaversului propovăduit de Zuckerberg

#LecțiadeEconomie: Ce este greenwashing-ul? Ecologia le-a luat mințile companiilor, care fac orice de dragul ei

#LecțiadeEconomie: Ce este benchmarking-ul? Definiție, tipuri, costuri și utilizări

#LecțiadeEconomie: Hi-Flex Economy-Bine ai venit în economia flexibilă, unde totul e opțional!

#LecțiadeEconomie: Despre oameni și porci. Ce semnifică “Lipstick on a Pig”/”A Ruja Porcul”?

#LecțiaDeEconomie: Care este sensul expresiei economice “Cumpărați zvonul, vindeți știrile!”?

#LecțiadeEconomie: Ce este factoring-ul? Avantaje și “mituri” despre factoring

#LecțiadeEconomie: Foarte la modă, ce înseamnă totuși “economia circulară”? Ce beneficii avem?

#LecțiadeEconomie: Care e diferența între inflație și deflație? De ce inflația poate fi bună?

#LecțiadeEconomie: “Vinde în mai și cară-te!” Care e sensul zicalei “Sell in May and go away”?

#LecțiadeEconomie: Ce este IPO? Cum se calculează, care sunt aspectele care influențează IPO?

#LecțiadeEconomie: Ce este deficitul de cont curent? Cum trebuie gestionat, cum stă România?

Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate sub umbrela #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook, X/Twitter și Bluesky!