#LecțiadeEconomie | Cine sunt “gulerele albe” din piața muncii? Totul despre lucrătorii white collars
Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live
- Începem astăzi un miniserial în cadrul podcastului nostru #LecțiadeEconomie, miniserie în care vom dezvolta pe parcursul a 4 episoade cele 4 tipuri de “gulere” existente pe piața muncii.
- Adică cele 4 categorii de lucrători cărora li s-a alocat o culoare gulerelor cămășilor care îi reprezintă, mai mult sau mai puțin, în munca lor de zi cu zi.
- Începem cu “gulerele albe”, dar vor urma episoade în care vom explica cine sunt gulerele albastre, gulerele gri sau chiar gulerele roz.
Sub umbrela #LecțiadeEconomie, aducem în atenția publicului AFACERI.news concepte, doctrine, termeni, principii economice, evenimente celebre care și-au pus amprenta asupra economiei de-a lungul timpului. Sau cel puțin de la Adam Smith încoace. Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate în #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook, X/Twitter și Bluesky.
Un lucrător cu gulere albe este o persoană care efectuează servicii profesionale, muncă de birou, managerială sau administrativă. Munca cu gulere albe poate fi efectuată într-un birou sau într-un alt cadru administrativ.
Lucrătorii cu gulere albe includ locuri de muncă legate de administrație, consultanță, mediul academic, contabilitate, afaceri și management executiv, asistență pentru clienți, proiectare, economie, inginerie, cercetare de piață, finanțe, resurse umane, cercetare operațională, marketing, relații publice, tehnologia informației, rețele, drept, arhitectură, cercetare și dezvoltare.
În schimb: lucrătorii cu gulere albastre efectuează muncă manuală sau lucrează în meserii calificate; lucrătorii cu gulere roz lucrează în îngrijire, asistență medicală, asistență socială sau învățământ; iar locurile de muncă cu gulere gri combină munca manuală și meseriile calificate cu sarcini non-manuale sau manageriale.
Etimologie
Termenul se referă la cămășile albe ale lucrătorilor de birou de sex masculin, comune în cea mai mare parte a secolelor XIX și XX în țările occidentale, spre deosebire de salopetele albastre purtate de mulți muncitori manuali.
Termenul “gulere albe” este atribuit lui Upton Sinclair, un scriitor american, în legătură cu lucrătorii de birou, administrativi și de conducere contemporani din anii ’30 ai secolului trecut, dar referirile la munca cu gulere albe apar încă din 1935.
Angajații cu gulere albe sunt considerați foarte educați și talentați în comparație cu cei cu gulere albastre.
Efecte asupra sănătății
Munca gulerelor albe implică și riscuri pentru sănătate. Activitatea fizică redusă în rândul lucrătorilor cu gulere albe a fost considerată a fi un factor-cheie în creșterea numărului de afecțiuni legate de stilul de viață, cum ar fi oboseala, obezitatea, diabetul, hipertensiunea, cancerul și bolile de inimă. De asemenea, lucrul la calculator ar putea duce la apariția unor boli asociate cu introducerea monotonă de date, cum ar fi sindromul tunelului carpian.
Intervențiile la locul de muncă, cum ar fi stațiile de lucru cu activitate alternativă, birourile în picioare și promovarea utilizării scărilor sunt unele dintre măsurile puse în aplicare pentru a contracara efectele nocive ale mediilor sedentare la locul de muncă al gulerelor albe.
Demografie
În trecut minoritari în societățile agrare și în societățile industriale timpurii, lucrătorii cu gulere albe au devenit majoritari în țările industrializate datorită modernizării și externalizării locurilor de muncă din industria prelucrătoare.
În ceea ce privește vestimentația la locul de muncă, este posibil ca descrierile “blue-collar” și “white-collar” să nu mai fie corecte, deoarece vestimentația de birou a depășit cămașa albă și cravata. Angajații din mediile de birou pot purta o varietate de culori, se pot îmbrăca în ținute business casual sau pot purta pur și simplu haine casual.
În plus, sarcinile de lucru s-au estompat. Angajații “cu gulere albe” pot îndeplini sarcini “cu gulere albastre” (sau viceversa). Un exemplu ar fi un manager de restaurant care poate purta haine mai formale, dar care totuși ajută la prepararea mâncării sau la preluarea comenzilor clienților, sau un lucrător în construcții care efectuează și muncă de birou.
Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live
Episoade podcast anterioare:
#LecțiadeEconomie | Gamification – Ce este gamificarea? Competiția și recompensele ne iau mințile!
#LecțiadeEconomie | Ce este STAGFLAȚIA și de ce riscă lumea să se blocheze în ea?
#LecțiadeEconomie | Ce este “mâna invizibilă”? Conceptul “invisible hand”, temelia capitalismului
#LecțiadeEconomie | Big Mac Index: ce este, ce măsoară și de ce este delicios în analiza economică
#LecțiadeEconomie | Ce este contul ESCROW? Sau cum te poți proteja într-o tranzacție importantă
#LecțiadeEconomie | Eat Your Own Dog Food! Ce înseamnă să-ți “mănânci propria mâncare de câini”?
#LecțiadeEconomie | Ce este efectul J.Lo? Formele artistei Jennifer Lopez incită piețele financiare
#LecțiadeEconomie | Ce este FOMO – sau frica de a rata oportunități. De data aceasta… economice!
#LecțiadeEconomie | Mancession sau recesiunea bărbaților. Ce este, cum se manifestă, când apare?
#LecțiadeEconomie | Teoria prostului mai mare – Întotdeauna se găsește unul mai “isteț” ca tine
#LecțiadeEconomie | Învierea pisicii moarte. Ce reprezintă pe piețele financiare un “dead cat bounce”?
#LecțiadeEconomie | Ce este funemployment? Cum adică plăcerea de a savura… șomajul?!
#LecțiadeEconomie | ”Efectul Ianuarie” sau ”luna taurului” pe Wall Street
#LecțiadeEconomie | “Staycation” sau mai luați o pauză pe-acasă când se-anunță recesiune
#LecțiadeEconomie | Skimpflația sau zgârcenia contemporană. Afacerile umblă la calitate pe nesimțite
#LecțiadeEconomie | Sloganul Nike sau ultimele cuvinte ale unui ucigaș înaintea execuției
#LecțiadeEconomie | Cotă unică, cotă progresivă? Un reputat profesor de economie explică diferența
#LecțiadeEconomie: Business Angel | Ce este investitorul-minune într-un startup și cum îl găsim?
#LecțiadeEconomie | Iei credit și ți s-a cerut un fidejusor? Ce este fidejusiunea?
#LecțiadeEconomie | ”Dolarizarea” economiei și efectele ei perverse. Sau cum politicienii spun (și fac) lucruri trăsnite
#LecțiadeEconomie | Ce este shrinkflația? Prețul rămâne, dar cantitatea scade pe furiș
#LecțiadeEconomie: Amazon, paradoxul antitrust | Studenta de la Drept și ”călcâiul lui Ahile” al celui mai mare retailer de pe glob
#LecțiadeEconomie | Se interzice numerarul? Cash is King! Ce înseamnă expresia?
#LecțiadeEconomie: Barter sau troc? Mai putem vorbi azi de sistemul de schimb marfă contra marfă?
#LecțiadeEconomie: Ce este neomarxismul? Mai mult despre Școala de la Frankfurt, mai puțin despre trotinetiști
#LecțiadeEconomie: Monetarismul – Mai pot guvernele azi să stabilizeze economiile după teoria lui Milton Friedman?
#LecțiadeEconomie: Tauri sau urși? Bull Market – Ce este și cu ce se diferențiază de Bear Market?
#LecțiadeEconomie | Cele 4 principii de bază ale economiei. Și exemple răcoritoare direct din fabrica de bere!
#LecțiadeEconomie: “Teoria gândacului” – sau cum lucrurile rele din piețe sunt chiar mai rele decât par
#LecțiadeEconomie | Ce este burnout-ul? O lume întreagă pare epuizată la locul de muncă
#LecțiadeEconomie: Ce sunt FMCG-urile sau bunurile de consum cu mișcare rapidă?
#LecțiadeEconomie: Reshoring. Sau ce n-a putut pandemia, a reușit războiul. Companiile își aduc producția acasă
#LecțiadeEconomie: Zero-Sum-Game | Ce este un joc cu sumă nulă?
#LecțiadeEconomie: “Greedflation” | Ce este “lăcominflația”, mit sau realitatea vremurilor?
#LecțiadeEconomie | Sfaturi de miliardar. Warren Buffett: “Dacă nu găsești o modalitate de a face bani în timp ce dormi, vei munci până la moarte”
#LecțiadeEconomie | RIP, Metaverse! Ascensiunea și prăbușirea în doar trei ani a Metaversului propovăduit de Zuckerberg
#LecțiadeEconomie: Ce este greenwashing-ul? Ecologia le-a luat mințile companiilor, care fac orice de dragul ei
#LecțiadeEconomie: Ce este benchmarking-ul? Definiție, tipuri, costuri și utilizări
#LecțiadeEconomie: Hi-Flex Economy-Bine ai venit în economia flexibilă, unde totul e opțional!
#LecțiadeEconomie: Despre oameni și porci. Ce semnifică “Lipstick on a Pig”/”A Ruja Porcul”?
#LecțiaDeEconomie: Care este sensul expresiei economice “Cumpărați zvonul, vindeți știrile!”?
#LecțiadeEconomie: Ce este factoring-ul? Avantaje și “mituri” despre factoring
#LecțiadeEconomie: Foarte la modă, ce înseamnă totuși “economia circulară”? Ce beneficii avem?
#LecțiadeEconomie: Care e diferența între inflație și deflație? De ce inflația poate fi bună?
#LecțiadeEconomie: “Vinde în mai și cară-te!” Care e sensul zicalei “Sell in May and go away”?
#LecțiadeEconomie: Ce este IPO? Cum se calculează, care sunt aspectele care influențează IPO?
#LecțiadeEconomie: Ce este deficitul de cont curent? Cum trebuie gestionat, cum stă România?
Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate sub umbrela #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook, X/Twitter și Bluesky!









