#LecțiadeEconomie MALWARE și MALVERTISING. Infractorii cibernetici au pus ochii pe datele voastre
Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live
Malware-ul este descris ca fiind o aplicație rău intenționată sau un cod care deteriorează sau perturbă utilizarea normală a dispozitivelor punct final. Atunci când un dispozitiv este infectat cu malware, este posibil să vă confruntați cu accesul neautorizat, compromiterea datelor sau blocarea accesului pe dispozitiv, dacă nu plătiți o răscumpărare.
Sub umbrela #LecțiadeEconomie, aducem în atenția publicului AFACERI.news concepte, doctrine, termeni, principii economice, evenimente celebre care și-au pus amprenta asupra economiei de-a lungul timpului. Sau cel puțin de la Adam Smith încoace. Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate în #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook, X/Twitter și Bluesky.
Persoanele care distribuie malware, cunoscute sub numele de infractori cibernetici, sunt motivate de bani și vor utiliza dispozitive infectate pentru a lansa atacuri, cum ar fi obținerea acreditărilor bancare, colectarea informațiilor personale care pot fi vândute, vânzarea accesului la resursele informatice sau extorcarea informațiilor de plată de la victime.
Cum funcționează malware-ul?
Ce este malvertising-ul?
Infractorii cibernetici au pus ochii pe reţelele de publicitate online pentru a distribui programe malware prin reclame, avertizează experţii în securitate cibernetică ai Eset, producătorul de soluţii antivirus.
De obicei, reclamele de tip malvertising includ scripturi active care sunt construite pentru a descărca programe malware sau pentru a forța introducerea de conținut nedorit pe computerul victimei. Malvertiserii folosesc în principal Flash și Adobe pentru a răspândi malware, deoarece ambele aplicații sunt foarte populare printre utilizatorii de internet și foarte predispuse la vulnerabilități de securitate.
Malvertising-ul este imun la instrumentele de criptare precum Shockwave Flash (SWF) de la Adobe. Reclamele malițioase conțin cod de exploatare Flash ActionScript care corupe fișierele SWF.
Rotitoarele de reclame utilizează tehnologia de direcționare geografică pentru a rula reclame rău intenționate, care vizează utilizatorii din anumite țări și complică și mai mult detectarea atacurilor.
Deoarece publicitatea negativă este inclusă în site-uri web și fișiere SWF, trebuie utilizate instrumente anti-malware pentru a evita efectele nocive ale publicității negative, din următoarele motive:
- pentru a face diferența între publicitatea legitimă și cea rău intenționată
- pentru a urmări publicitatea negativă și intervalele de IP (Internet Protocol) asociate
- pentru a identifica fișierele Flash suspecte
- pentru a verifica conținutul rău intenționat al site-urilor web
“După explozia diverselor motoare de căutare din anii ’90 şi având în vedere expansiunea tot mai accentuată a lumii online în viaţa noastră de zi cu zi, nu este de mirare că firmele de publicitate îşi concentrează atenţia asupra acestor spaţii. Printre reclamele legitime însă, s-ar putea găsi şi unele rău intenţionate. Campaniile de malvertising presupun ca actorii ameninţărilor să cumpere spaţiu publicitar de la motoarele de căutare pentru a atrage potenţialele victime să acceseze anunţurile rău intenţionate. Atacatorii au difuzat chiar şi reclame ce imită softuri populare precum Blender, Audacity, GIMP şi MSI Afterburner, ca să oferim doar câteva exemple. Nu sunt necesare trucuri SEO – infractorii cibernetici care plătesc pentru anunţuri de căutare (search ads) poziţionează automat pagina lor rău intenţionată în partea de sus a rezultatelor căutării utilizatorilor”,
a explicat Mark Szabo, citat de Agerpres.
În acelaşi timp, alţi agenţi de publicitate online cad victime ale hackerilor, datorită naturii business-ului de publicitate.
“Actorii rău intenţionaţi pot altera un întreg lanţ de publicitate, compromiţându-l în mai multe moduri posibile – de la cumpărarea de reclame şi uzurparea identităţii furnizorilor de motoare de căutare până la piratarea site-urilor web şi a serverelor de reclame. În timp ce providerii motoarelor de căutare elimină constant reclamele sau site-urile web dăunătoare din rezultatele căutării, hackerii sunt perseverenţi şi continuă să găsească noi modalităţi prin care contracarează filtrarea conţinutului, ca într-un joc de-a hoţii şi vardiştii. Drept urmare, nu puteţi fi niciodată 100% siguri că ce accesaţi nu ascunde un link dăunător”,
afirmă specialistul citat.
Alte forme de publicitate malware includ distribuţia de bannere maligne, care ascund coduri dăunătoare prin utilizarea steganografiei, pe site-uri web legitime, respectiv anunţuri rău intenţionate prin hyperlinkuri în text, ferestre pop-up etc.
Potrivit sursei citate, în 2023, Google a blocat sau a eliminat peste un miliard de reclame dăunătoare, inclusiv reclame care promovau programe malware.
Pentru a se proteja împotriva ameninţărilor cibernetice, utilizatorii de Internet au la îndemână o serie de recomandări care se pot aplica inclusiv în cazul schemelor de publicitate maliţioasă. Astfel, este nevoie de creşterea gradului de conştientizare către o viaţă cibernetică sigură, apoi trebuie limitată amprentarea digitală a browserului şi nu doar din cauza confidenţialităţii, utilizarea unui agent de blocare a reclamelor, atenţia la diferite ferestre pop-up, solicitări de permisiune şi la alte acţiuni nedorite în browser, utilizarea unei soluţii de securitate puternică, cu protecţie în timp real.
Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live
Episoade podcast anterioare:
#LecțiadeEconomie | Toți se simt în burnout? Generația Z suferă de altceva: sindromul BOREOUT
#LecțiadeEconomie | Cine sunt “gulerele albastre” și de ce sunt stigmatizați angajații blue collars?
#LecțiadeEconomie | Cine sunt “gulerele albe” din piața muncii? Totul despre lucrătorii white collars
#LecțiadeEconomie | Gamification – Ce este gamificarea? Competiția și recompensele ne iau mințile!
#LecțiadeEconomie | Ce este STAGFLAȚIA și de ce riscă lumea să se blocheze în ea?
#LecțiadeEconomie | Ce este “mâna invizibilă”? Conceptul “invisible hand”, temelia capitalismului
#LecțiadeEconomie | Big Mac Index: ce este, ce măsoară și de ce este delicios în analiza economică
#LecțiadeEconomie | Ce este contul ESCROW? Sau cum te poți proteja într-o tranzacție importantă
#LecțiadeEconomie | Eat Your Own Dog Food! Ce înseamnă să-ți “mănânci propria mâncare de câini”?
#LecțiadeEconomie | Ce este efectul J.Lo? Formele artistei Jennifer Lopez incită piețele financiare
#LecțiadeEconomie | Ce este FOMO – sau frica de a rata oportunități. De data aceasta… economice!
#LecțiadeEconomie | Mancession sau recesiunea bărbaților. Ce este, cum se manifestă, când apare?
#LecțiadeEconomie | Teoria prostului mai mare – Întotdeauna se găsește unul mai “isteț” ca tine
#LecțiadeEconomie | Învierea pisicii moarte. Ce reprezintă pe piețele financiare un “dead cat bounce”?
#LecțiadeEconomie | Ce este funemployment? Cum adică plăcerea de a savura… șomajul?!
#LecțiadeEconomie | ”Efectul Ianuarie” sau ”luna taurului” pe Wall Street
#LecțiadeEconomie | “Staycation” sau mai luați o pauză pe-acasă când se-anunță recesiune
#LecțiadeEconomie | Skimpflația sau zgârcenia contemporană. Afacerile umblă la calitate pe nesimțite
#LecțiadeEconomie | Sloganul Nike sau ultimele cuvinte ale unui ucigaș înaintea execuției
#LecțiadeEconomie | Cotă unică, cotă progresivă? Un reputat profesor de economie explică diferența
#LecțiadeEconomie: Business Angel | Ce este investitorul-minune într-un startup și cum îl găsim?
#LecțiadeEconomie | Iei credit și ți s-a cerut un fidejusor? Ce este fidejusiunea?
#LecțiadeEconomie | ”Dolarizarea” economiei și efectele ei perverse. Sau cum politicienii spun (și fac) lucruri trăsnite
#LecțiadeEconomie | Ce este shrinkflația? Prețul rămâne, dar cantitatea scade pe furiș
#LecțiadeEconomie: Amazon, paradoxul antitrust | Studenta de la Drept și ”călcâiul lui Ahile” al celui mai mare retailer de pe glob
#LecțiadeEconomie | Se interzice numerarul? Cash is King! Ce înseamnă expresia?
#LecțiadeEconomie: Barter sau troc? Mai putem vorbi azi de sistemul de schimb marfă contra marfă?
#LecțiadeEconomie: Ce este neomarxismul? Mai mult despre Școala de la Frankfurt, mai puțin despre trotinetiști
#LecțiadeEconomie: Monetarismul – Mai pot guvernele azi să stabilizeze economiile după teoria lui Milton Friedman?
#LecțiadeEconomie: Tauri sau urși? Bull Market – Ce este și cu ce se diferențiază de Bear Market?
#LecțiadeEconomie | Cele 4 principii de bază ale economiei. Și exemple răcoritoare direct din fabrica de bere!
#LecțiadeEconomie: “Teoria gândacului” – sau cum lucrurile rele din piețe sunt chiar mai rele decât par
#LecțiadeEconomie | Ce este burnout-ul? O lume întreagă pare epuizată la locul de muncă
#LecțiadeEconomie: Ce sunt FMCG-urile sau bunurile de consum cu mișcare rapidă?
#LecțiadeEconomie: Reshoring. Sau ce n-a putut pandemia, a reușit războiul. Companiile își aduc producția acasă
#LecțiadeEconomie: Zero-Sum-Game | Ce este un joc cu sumă nulă?
#LecțiadeEconomie: “Greedflation” | Ce este “lăcominflația”, mit sau realitatea vremurilor?
#LecțiadeEconomie | Sfaturi de miliardar. Warren Buffett: “Dacă nu găsești o modalitate de a face bani în timp ce dormi, vei munci până la moarte”
#LecțiadeEconomie | RIP, Metaverse! Ascensiunea și prăbușirea în doar trei ani a Metaversului propovăduit de Zuckerberg
#LecțiadeEconomie: Ce este greenwashing-ul? Ecologia le-a luat mințile companiilor, care fac orice de dragul ei
#LecțiadeEconomie: Ce este benchmarking-ul? Definiție, tipuri, costuri și utilizări
#LecțiadeEconomie: Hi-Flex Economy-Bine ai venit în economia flexibilă, unde totul e opțional!
#LecțiadeEconomie: Despre oameni și porci. Ce semnifică “Lipstick on a Pig”/”A Ruja Porcul”?
#LecțiaDeEconomie: Care este sensul expresiei economice “Cumpărați zvonul, vindeți știrile!”?
#LecțiadeEconomie: Ce este factoring-ul? Avantaje și “mituri” despre factoring
#LecțiadeEconomie: Foarte la modă, ce înseamnă totuși “economia circulară”? Ce beneficii avem?
#LecțiadeEconomie: Care e diferența între inflație și deflație? De ce inflația poate fi bună?
#LecțiadeEconomie: “Vinde în mai și cară-te!” Care e sensul zicalei “Sell in May and go away”?
#LecțiadeEconomie: Ce este IPO? Cum se calculează, care sunt aspectele care influențează IPO?
#LecțiadeEconomie: Ce este deficitul de cont curent? Cum trebuie gestionat, cum stă România?
Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate sub umbrela #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook, X/Twitter și Bluesky!









