#LecțiadeEconomie: Marele economist Joseph Schumpeter. Viața, teoriile și legătura sa cu România
Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live
Joseph Alois Schumpeter (1883-1950) a fost un economist de formație austriacă, istoric economic și autor. Este considerat unul dintre cei mai mari intelectuali ai secolului al XX-lea. Schumpeter este cunoscut mai ales pentru teoriile sale privind ciclurile economice și dezvoltarea economiilor capitaliste, precum și pentru introducerea conceptului de antreprenoriat. Pentru Schumpeter, antreprenorul era piatra de temelie a capitalismului – sursa inovației, care este forța vitală a unei economii capitaliste.
Sub umbrela #LecțiadeEconomie, aducem în atenția publicului AFACERI.news concepte, doctrine, termeni, principii economice, evenimente celebre care și-au pus amprenta asupra economiei de-a lungul timpului. Sau cel puțin de la Adam Smith încoace. Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate în #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook, X/Twitter și Bluesky.
Viața și educația timpurie
Schumpeter s-a născut în Imperiul austro-ungar, mai precis în Moravia (astăzi Cehia) în 1883, din părinți germani. A studiat economia cu progenitorii tradiției școlii austriece, inclusiv Friedrich von Wieser și Eugen von Böhm-Bawerk.
Schumpeter şi-a început cariera universitară la Universitatea din Cernăuţi (actualmente Ucraina), oraș majoritar românesc și parte a României Mari după 1918, dar pe atunci centru cultural și universitar din Bucovina aflată atunci încă în Imperiul Austro-Ungar. La Cernăuți, se preda în limba germană.
Mai apoi, în 1911, devine profesor la Universitatea din Graz (Austria), iar în 1932 traversează Atlanticul şi ajunge profesor la Harvard University.
Schumpeter a fost ministru de Finanțe în guvernul austriac, președinte al unei bănci private și profesor universitar. Din 1925 până în 1932, Schumpeter a deținut o catedră la Universitatea din Bonn.
Incomodat de ascensiunea Partidului Nazist, el s-a mutat în Statele Unite pentru a preda la Harvard, în 1932. Cincisprezece ani mai târziu, în 1947, a devenit primul imigrant care a fost ales președinte al Asociației Economice Americane.
La începutul secolului al XX-lea, știința economică din Statele Unite și Marea Britanie se dezvoltase în paralel cu modelele de echilibru general statice și orientate matematic. Munca lui Schumpeter a fost uneori diferită, caracterizând abordarea europeană continentală – mai nuanțată și mai puțin ipotetică – deși unele dintre teoriile sale au fost inspirate din genericul walrasian.
Realizări și teorii notabile
Schumpeter a adus numeroase contribuții la știința economică și la teoria politică. El este creditat cu primele referiri în germană și engleză la individualismul metodologic în economie, dar este cel mai bine cunoscut pentru cartea sa din 1942, Capitalism, Socialism and Democracy, care prezintă teoria creșterii economice dinamice, cunoscută sub numele de “distrugerea creativă”.
Distrugerea creativă
Cea mai durabilă moștenire a lui Schumpeter provine dintr-un capitol de șase pagini din “Capitalism, socialism și democrație” intitulat „Procesul de distrugere creativă”.
În acest capitol, Schumpeter a oferit o perspectivă nouă și unică asupra modului în care cresc economiile, deviind brusc de la dictaturile economice tradiționale ale vremii sale, care susțineau că piețele tind pasiv spre echilibru până când marjele de profit sunt șterse. În schimb, Schumpeter a susținut că progresul economic nu este treptat și pașnic, ci mai degrabă dezarticulat, brusc și uneori neplăcut. Economistul a folosit termenul de „distrugere creativă” pentru a descrie destrămarea practicilor de lungă durată pentru a face loc noilor tehnologii, noilor tipuri de produse, noilor metode de producție și noilor mijloace de distribuție.
Întreprinderile existente trebuie să se adapteze rapid la un nou mediu (sau să eșueze). Dacă sună oarecum darwinist – așa este, a sugerat Schumpeter:
„Un proces de mutație industrială – dacă îmi este permis să folosesc acest termen biologic – care revoluționează neîncetat structura economică din interior, distrugând-o neîncetat pe cea veche și creând neîncetat una nouă. Acest proces de distrugere creatoare este faptul esențial al capitalismului.”,
scria el.
Spiritul antreprenorial
În multe privințe, Schumpeter vedea capitalismul ca pe un fel de revoluție continuă care perturbă ierarhia socială și economică actuală. Iar în cadrul acestui sistem, antreprenorul devine revoluționarul, bulversând ordinea stabilită pentru a crea o schimbare dinamică.
Schumpeter este considerat a fi primul savant care a prezentat lumii conceptul – sau cel puțin semnificația economică – de antreprenoriat. El a inventat cuvântul german Unternehmergeist, care înseamnă spirit antreprenorial, adăugând că aceste persoane controlează economia deoarece sunt responsabile de inovare și schimbare tehnologică.
Antreprenorii sunt adesea forța călăuzitoare din spatele distrugerii creative, deoarece ei avansează noile produse, tehnologii sau metode de producție care oferă un impuls pentru schimbare. Inovația și experimentarea antreprenorială distrug constant status quo-ul și introduc noi echilibre, făcând posibile standarde de viață mai ridicate.
Ciclurile economice
Aceste teorii sunt legate de credința lui Schumpeter în prezența ciclurilor economice.
În analiza lui Schumpeter, istoria capitalismului a fost punctată de valuri lungi și scurte. Un val lung este determinat de apariția unui nou set de tehnologii și industrii. Conform acestei teorii, progresele majore în materie de inovare pot fi prezise la fiecare 50 sau 100 de ani.
„Cu excepția foarte puținelor cazuri în care apar dificultăți, este posibil să se numere, atât din punct de vedere istoric, cât și statistic, șase Juglars [cicluri economice de 8-10 ani] la un Kondratieff [50-60 de ani] și trei Kitchins [40 de luni] la un Juglar – nu ca medie, ci în fiecare caz în parte”,
scria Schumpeter în cartea sa Teoria dezvoltării economice, publicată în 1911.
De fiecare dată când un antreprenor perturbă o industrie existentă, este probabil ca lucrătorii, întreprinderile sau chiar sectoare întregi existente să fie aruncate temporar în pierdere, a spus el. Aceste cicluri sunt tolerate, a explicat el, deoarece permit eliberarea resurselor pentru alte utilizări, mai productive.
Exemplu de teorie schumpeteriană
Internetul este unul dintre cele mai bune exemple de distrugere creativă, termen inventat de Schumpeter pentru a descrie destrămarea practicilor de lungă durată pentru a face loc noilor tehnologii, noilor tipuri de produse, noilor metode de producție și noilor mijloace de distribuție. Întreprinderile existente trebuie să se adapteze rapid la un nou mediu (sau să eșueze).
Apariția internetului a făcut ca multe produse, metode de producție și mijloace de distribuție să devină caduce. De asemenea, a cauzat o reducere drastică a multor locuri de muncă, inclusiv a rolurilor de casieri de bancă, secretare, agenții de turism și angajați ai magazinelor cu amănuntul. Odată cu apariția tehnologiei internetului mobil, editorii de materiale tipărite – de la reviste la hărți – au avut, de asemenea, de suferit.
Internetul, alături de alte inovații în domeniul tehnologiei informației – microprocesorul, laserul, fibra optică și tehnologiile prin satelit – au modificat în mod fundamental modul în care se desfășoară afacerile.
Joseph Schumpeter vs. John Maynard Keynes
De-a lungul anilor petrecuți în viața publică, Schumpeter a dezvoltat rivalități informale cu ceilalți mari gânditori economici ai Occidentului, printre care John Maynard Keynes, Irving Fisher, Ludwig von Mises și Friedrich Hayek. Inițial, munca sa a fost eclipsată de cea a unora dintre acești contemporani, în special de Keynes. Deși s-au născut la doar câteva luni distanță, cei doi aveau opinii radical diferite.
Keynes a considerat că economia este sănătoasă atunci când se află în echilibru static. Schumpeter a respins această teorie, susținând că echilibrul nu este sănătos și că inovația este motorul economiei. De asemenea, ambii aveau viziuni contrastante asupra intervenției guvernamentale. Keynes credea că un echilibru permanent de prosperitate poate fi atins prin politicile monetare ale băncii centrale. Schumpeter susținea că intervenția guvernamentală doar crește inflația, distrugând economia.
Ce este Istoria analizei economice a lui Joseph Schumpeter?
La momentul morții sale, în 1950, Schumpeter lucra la o nouă carte, Istoria analizei economice. În carte, Schumpeter încearcă o istorie completă a domeniului economic, din Grecia antică până în prezentul respectiv (sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial). Cartea nu se limitează doar la economie, ci urmărește și istoria ideilor politice și filosofice și servește ca o înregistrare a evenimentelor semnificative.
Deși nu a fost niciodată complet finalizată, History of Economic Analysis a câștigat recunoașterea ca o lucrare importantă, datorită domeniului său larg de aplicare și examinării originale a evenimentelor istorice semnificative. Printre subiectele notabile abordate se numără tehnicile de analiză economică, evoluțiile contemporane din alte științe și sociologia economiei.
Ce credea Joseph Schumpeter că va distruge capitalismul?
Schumpeter credea că, în cele din urmă, capitalismul va fi distrus de succesul său. El a emis ipoteza că sistemul economic va crea în cele din urmă o mare clasă intelectuală care va supraviețui atacând sistemul proprietății private și al libertății, necesare pentru a-și susține propria existență. Deși Schumpeter a prezis dispariția capitalismului, el a fost permanent un susținător fervent al acestuia.
Teoria profitului bazată pe inovare a lui Joseph Schumpeter
Teoria inovării profitului susține că principala funcție a unui antreprenor este de a introduce, ei bine, inovații – pe care Schumpeter le-a definit ca fiind orice politică nouă care reduce costul general de producție sau crește cererea de produse. Orice profit pe care un antreprenor îl primește în urma acestor eforturi este o formă de recompensă pentru performanța sa. Crearea de inovații a fost primul pas pe calea către succes și profituri economice pentru antreprenori.
Ce este creșterea schumpeteriană?
Creșterea schumpeteriană este creșterea economică determinată de inovare și guvernată de procesul de distrugere creativă. Au fost create modele economice formale care operaționalizează noțiunea de distrugere creativă a lui Schumpeter. Aceste modele de creștere îi ajută pe economiști să înțeleagă rolul concurenței, dinamica întreprinderilor și realocarea între întreprinderi și sectoare.
Concluzie
Inițial, lucrările lui Joseph Schumpeter au fost puțin apreciate, în parte datorită popularității mari a contemporanului său, John Maynard Keynes. Acest lucru s-a schimbat în timp, iar în prezent el este considerat unul dintre cei mai mari economiști ai timpurilor moderne. El a introdus conceptul de antreprenor și influența antreprenoriatului asupra sistemelor economice. Teoria sa a distrugerii creative a devenit elementul central al gândirii moderne cu privire la modul în care evoluează economiile – în special cele capitaliste.
***
Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live
Episoade podcast anterioare:
#LecțiadeEconomie | “Empaticii dark sau întunecați” – nebunii care ți-ar putea fi colegi de muncă
#LecțiadeEconomie | Ai aflat de “GULERELE ROZ” de pe piața muncii? Da, există și “pink collars”!
#LecțiadeEconomie MALWARE și MALVERTISING. Infractorii cibernetici au pus ochii pe datele voastre
#LecțiadeEconomie | Toți se simt în burnout? Generația Z suferă de altceva: sindromul BOREOUT
#LecțiadeEconomie | Cine sunt “gulerele albastre” și de ce sunt stigmatizați angajații blue collars?
#LecțiadeEconomie | Cine sunt “gulerele albe” din piața muncii? Totul despre lucrătorii white collars
#LecțiadeEconomie | Gamification – Ce este gamificarea? Competiția și recompensele ne iau mințile!
#LecțiadeEconomie | Ce este STAGFLAȚIA și de ce riscă lumea să se blocheze în ea?
#LecțiadeEconomie | Ce este “mâna invizibilă”? Conceptul “invisible hand”, temelia capitalismului
#LecțiadeEconomie | Big Mac Index: ce este, ce măsoară și de ce este delicios în analiza economică
#LecțiadeEconomie | Ce este contul ESCROW? Sau cum te poți proteja într-o tranzacție importantă
#LecțiadeEconomie | Eat Your Own Dog Food! Ce înseamnă să-ți “mănânci propria mâncare de câini”?
#LecțiadeEconomie | Ce este efectul J.Lo? Formele artistei Jennifer Lopez incită piețele financiare
#LecțiadeEconomie | Ce este FOMO – sau frica de a rata oportunități. De data aceasta… economice!
#LecțiadeEconomie | Mancession sau recesiunea bărbaților. Ce este, cum se manifestă, când apare?
#LecțiadeEconomie | Teoria prostului mai mare – Întotdeauna se găsește unul mai “isteț” ca tine
#LecțiadeEconomie | Învierea pisicii moarte. Ce reprezintă pe piețele financiare un “dead cat bounce”?
#LecțiadeEconomie | Ce este funemployment? Cum adică plăcerea de a savura… șomajul?!
#LecțiadeEconomie | ”Efectul Ianuarie” sau ”luna taurului” pe Wall Street
#LecțiadeEconomie | “Staycation” sau mai luați o pauză pe-acasă când se-anunță recesiune
#LecțiadeEconomie | Skimpflația sau zgârcenia contemporană. Afacerile umblă la calitate pe nesimțite
#LecțiadeEconomie | Sloganul Nike sau ultimele cuvinte ale unui ucigaș înaintea execuției
#LecțiadeEconomie | Cotă unică, cotă progresivă? Un reputat profesor de economie explică diferența
#LecțiadeEconomie: Business Angel | Ce este investitorul-minune într-un startup și cum îl găsim?
#LecțiadeEconomie | Iei credit și ți s-a cerut un fidejusor? Ce este fidejusiunea?
#LecțiadeEconomie | ”Dolarizarea” economiei și efectele ei perverse. Sau cum politicienii spun (și fac) lucruri trăsnite
#LecțiadeEconomie | Ce este shrinkflația? Prețul rămâne, dar cantitatea scade pe furiș
#LecțiadeEconomie: Amazon, paradoxul antitrust | Studenta de la Drept și ”călcâiul lui Ahile” al celui mai mare retailer de pe glob
#LecțiadeEconomie | Se interzice numerarul? Cash is King! Ce înseamnă expresia?
#LecțiadeEconomie: Barter sau troc? Mai putem vorbi azi de sistemul de schimb marfă contra marfă?
#LecțiadeEconomie: Ce este neomarxismul? Mai mult despre Școala de la Frankfurt, mai puțin despre trotinetiști
#LecțiadeEconomie: Monetarismul – Mai pot guvernele azi să stabilizeze economiile după teoria lui Milton Friedman?
#LecțiadeEconomie: Tauri sau urși? Bull Market – Ce este și cu ce se diferențiază de Bear Market?
#LecțiadeEconomie | Cele 4 principii de bază ale economiei. Și exemple răcoritoare direct din fabrica de bere!
#LecțiadeEconomie: “Teoria gândacului” – sau cum lucrurile rele din piețe sunt chiar mai rele decât par
#LecțiadeEconomie | Ce este burnout-ul? O lume întreagă pare epuizată la locul de muncă
#LecțiadeEconomie: Ce sunt FMCG-urile sau bunurile de consum cu mișcare rapidă?
#LecțiadeEconomie: Reshoring. Sau ce n-a putut pandemia, a reușit războiul. Companiile își aduc producția acasă
#LecțiadeEconomie: Zero-Sum-Game | Ce este un joc cu sumă nulă?
#LecțiadeEconomie: “Greedflation” | Ce este “lăcominflația”, mit sau realitatea vremurilor?
#LecțiadeEconomie | Sfaturi de miliardar. Warren Buffett: “Dacă nu găsești o modalitate de a face bani în timp ce dormi, vei munci până la moarte”
#LecțiadeEconomie | RIP, Metaverse! Ascensiunea și prăbușirea în doar trei ani a Metaversului propovăduit de Zuckerberg
#LecțiadeEconomie: Ce este greenwashing-ul? Ecologia le-a luat mințile companiilor, care fac orice de dragul ei
#LecțiadeEconomie: Ce este benchmarking-ul? Definiție, tipuri, costuri și utilizări
#LecțiadeEconomie: Hi-Flex Economy-Bine ai venit în economia flexibilă, unde totul e opțional!
#LecțiadeEconomie: Despre oameni și porci. Ce semnifică “Lipstick on a Pig”/”A Ruja Porcul”?
#LecțiaDeEconomie: Care este sensul expresiei economice “Cumpărați zvonul, vindeți știrile!”?
#LecțiadeEconomie: Ce este factoring-ul? Avantaje și “mituri” despre factoring
#LecțiadeEconomie: Foarte la modă, ce înseamnă totuși “economia circulară”? Ce beneficii avem?
#LecțiadeEconomie: Care e diferența între inflație și deflație? De ce inflația poate fi bună?
#LecțiadeEconomie: “Vinde în mai și cară-te!” Care e sensul zicalei “Sell in May and go away”?
#LecțiadeEconomie: Ce este IPO? Cum se calculează, care sunt aspectele care influențează IPO?
#LecțiadeEconomie: Ce este deficitul de cont curent? Cum trebuie gestionat, cum stă România?









