#LecțiadeEconomie | Cristian Păun explică ce înseamnă taxele vamale și protecționismul lui Trump
Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live
În stilul său caracteristic, profesorul de economie Cristian Păun, de la Academia de Științe Economice București, explică pe îndelete ce înseamnă taxele vamale, numite aberant “tarife” printr-o traducere nereușită a englezismului “tariffs”. Păun avertizează pe înțelesul tuturor că deficitul comercial dintre țări este strict o problemă politică, iar protecționismul economic dorit de Trump este doar în avantajul unor “șmecheri locali”. Soluția profesorului de economie ar fi exact opusul politicii administrației americane, și anume încurajarea liberului schimb și liberalizarea comerțului internațional cu lumea care împărtășește valori democratice și morale comune.
Sub umbrela #LecțiadeEconomie, aducem în atenția publicului AFACERI.news concepte, doctrine, termeni, principii economice, evenimente celebre care și-au pus amprenta asupra economiei de-a lungul timpului. Sau cel puțin de la Adam Smith încoace. Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate în #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook, X/Twitter și Bluesky.
“Taxele vamale înseamnă coerciție. Înseamnă utilizarea violenței și forței pentru a restricționa comerțul liber între țări. Oricum am da-o, nu au legătură cu libertatea și liberalismul. Mai mult, deficitul dintre țări este o problemă eminamente politică. Nu are o logică economică în spate. Nu are legătură cu economia.
Așa cum el există între UE și SUA, el există sigur și între statul New York și Alabama. Mereu va exista o forță de muncă mai ieftină în sudul SUA comparativ cu nordul și, de aici, o balanță deficitară pe anumite produse. Dacă Trump este îngrijorat de deficitul extern și propune taxe vamale pentru rezolvarea lui (ca soluție), de ce nu ar fi îngrijorat și pentru acest deficit intern și nu ar încerca aceeași rezolvare – taxarea? De ce nu l-ar interesa chiar deficitul de bunuri și servicii între două localități din același stat, punând taxe contra orașului care are excedent? Pe logica lui Trump, impunerea de taxe vamale între statele ce compun SUA ar rezolva rapid problema bugetului de stat și ar echilibra economia americană. Complet fals!
Adăugarea inutilă de costuri suplimentare pe circulația internațională a bunurilor va lovi nu doar în cele mai sărace țări ale lumii ci și în partea mai săracă a SUA. Acele costuri vor agrava și mai mult starea financiară precară a americanilor care sunt la limita supraviețurii. Vor pune în cui pacea socială îngroșată de șomerii care își vor pierde locurile de muncă într-o economie care deja gâfâie.
Prin protecționism, Trump oferă putere suplimentară și poziții de oligopol / monopol unor șmecheri locali. Care vor extrage rente babane cu o concurență pusă pe butuci și descurajată de taxele vamale. Asta nu are cum să dea bine la poporul sărac, sărăcit și mai mult de taxele vamale și de incertitudinea locului de muncă.
Chiar dacă în China forța de muncă este ieftină și abundentă, prin investiții în tehnologie și echipamente, dublate de o pregătire și o specializare avansată a forței de muncă, productivitatea muncii americanului poate fi menținută mereu de două-trei ori mai mare. Nu ar trebui să îngrijoreze acest ”dumping social”, acest cost al forței de muncă atâtat timp cât stocul de capital și acumularea lui va permite americanului să facă producție cu un nivel de productivitate superior chinezului. Tot ce are de făcut americanul este să nu distrugă capitalul și acumularea lui, să nu își mai deprecieze excesiv moneda prin tiparniță și expansiunea creditului (mai ales cel de consum) și să încurajeze investițiile printr-o libertate economică cât mai mare (SUA e pe locul 26 astăzi la libertatea economică).
Participarea SUA la NAFTA nu a adus mari beneficii și nu va aduce beneficii dacă înțelegerea comerțului liber se limitează la tratate care elimină doar taxele vamale între parteneri și mențin în vigoare toate celelalte bariere netarifare care nu sunt atât de vizibile ca taxele vamale. Mutarea protecționismului tarifar spre cel netarifar a fost o preocupare constantă a tuturor țărilor care contează în comerțului internațional, în ultimele decenii. Deficitele acumulate de SUA în comerțul cu Canada sau Mexic, în interiorul NAFTA au în spate și aceste bariere netarifare exagerate de toate părțile implicate.
Ce este de făcut? Simplu: continuarea și nu mimarea eforturilor de liberalizare a comerțului internațional, mai ales cu partea de lume care împărtășește aceleași valori democratice și morale. Partea civilizată a lumii. Și UE și SUA trebuie să renunța la a mai mima comerțul liber între ele. Să înceteze să se mai războiască, cum o fac de decenii. Să nu mai mute lupta dinspre protecționismul tarifar (mai vizibil) spre cel netarifar. Valabil și pentru UK, Canada și alte țări mai mici care oricum nu pot aplica taxe de retorsiune când se trezesc cu taxe modificate peste noapte.
Vă recomand pe acest subiect această carte:
Making Economic Sense – Murray Rothbard
Link: https://mises.org/library/book/making-economic-sense
Mai ales capitolul ”Economics beyond the borders”.
Making Economic Sense Great Again!
MESGA, mă!”,
încheie profesorul Cristian Păun lecția sa de economie despre taxe vamale, protecționism și soluția contemporană la problemele actuale.
***
Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live
Episoade podcast anterioare:
#LecțiadeEconomie | Ce înseamnă NEARSHORING și de ce România este o opțiune investițională
#LecțiadeEconomie Ce înseamnă DAE și cum influențează creditul pe care vrei să-l iei?
#LecțiadeEconomie: Marele economist Joseph Schumpeter. Viața, teoriile și legătura sa cu România
#LecțiadeEconomie | “Empaticii dark sau întunecați” – nebunii care ți-ar putea fi colegi de muncă
#LecțiadeEconomie | Ai aflat de “GULERELE ROZ” de pe piața muncii? Da, există și “pink collars”!
#LecțiadeEconomie MALWARE și MALVERTISING. Infractorii cibernetici au pus ochii pe datele voastre
#LecțiadeEconomie | Toți se simt în burnout? Generația Z suferă de altceva: sindromul BOREOUT
#LecțiadeEconomie | Cine sunt “gulerele albastre” și de ce sunt stigmatizați angajații blue collars?
#LecțiadeEconomie | Cine sunt “gulerele albe” din piața muncii? Totul despre lucrătorii white collars
#LecțiadeEconomie | Gamification – Ce este gamificarea? Competiția și recompensele ne iau mințile!
#LecțiadeEconomie | Ce este STAGFLAȚIA și de ce riscă lumea să se blocheze în ea?
#LecțiadeEconomie | Ce este “mâna invizibilă”? Conceptul “invisible hand”, temelia capitalismului
#LecțiadeEconomie | Big Mac Index: ce este, ce măsoară și de ce este delicios în analiza economică
#LecțiadeEconomie | Ce este contul ESCROW? Sau cum te poți proteja într-o tranzacție importantă
#LecțiadeEconomie | Eat Your Own Dog Food! Ce înseamnă să-ți “mănânci propria mâncare de câini”?
#LecțiadeEconomie | Ce este efectul J.Lo? Formele artistei Jennifer Lopez incită piețele financiare
#LecțiadeEconomie | Ce este FOMO – sau frica de a rata oportunități. De data aceasta… economice!
#LecțiadeEconomie | Mancession sau recesiunea bărbaților. Ce este, cum se manifestă, când apare?
#LecțiadeEconomie | Teoria prostului mai mare – Întotdeauna se găsește unul mai “isteț” ca tine
#LecțiadeEconomie | Învierea pisicii moarte. Ce reprezintă pe piețele financiare un “dead cat bounce”?
#LecțiadeEconomie | Ce este funemployment? Cum adică plăcerea de a savura… șomajul?!
#LecțiadeEconomie | ”Efectul Ianuarie” sau ”luna taurului” pe Wall Street
#LecțiadeEconomie | “Staycation” sau mai luați o pauză pe-acasă când se-anunță recesiune
#LecțiadeEconomie | Skimpflația sau zgârcenia contemporană. Afacerile umblă la calitate pe nesimțite
#LecțiadeEconomie | Sloganul Nike sau ultimele cuvinte ale unui ucigaș înaintea execuției
#LecțiadeEconomie | Cotă unică, cotă progresivă? Un reputat profesor de economie explică diferența
#LecțiadeEconomie: Business Angel | Ce este investitorul-minune într-un startup și cum îl găsim?
#LecțiadeEconomie | Iei credit și ți s-a cerut un fidejusor? Ce este fidejusiunea?
#LecțiadeEconomie | ”Dolarizarea” economiei și efectele ei perverse. Sau cum politicienii spun (și fac) lucruri trăsnite
#LecțiadeEconomie | Ce este shrinkflația? Prețul rămâne, dar cantitatea scade pe furiș
#LecțiadeEconomie: Amazon, paradoxul antitrust | Studenta de la Drept și ”călcâiul lui Ahile” al celui mai mare retailer de pe glob
#LecțiadeEconomie | Se interzice numerarul? Cash is King! Ce înseamnă expresia?
#LecțiadeEconomie: Barter sau troc? Mai putem vorbi azi de sistemul de schimb marfă contra marfă?
#LecțiadeEconomie: Ce este neomarxismul? Mai mult despre Școala de la Frankfurt, mai puțin despre trotinetiști
#LecțiadeEconomie: Monetarismul – Mai pot guvernele azi să stabilizeze economiile după teoria lui Milton Friedman?
#LecțiadeEconomie: Tauri sau urși? Bull Market – Ce este și cu ce se diferențiază de Bear Market?
#LecțiadeEconomie | Cele 4 principii de bază ale economiei. Și exemple răcoritoare direct din fabrica de bere!
#LecțiadeEconomie: “Teoria gândacului” – sau cum lucrurile rele din piețe sunt chiar mai rele decât par
#LecțiadeEconomie | Ce este burnout-ul? O lume întreagă pare epuizată la locul de muncă
#LecțiadeEconomie: Ce sunt FMCG-urile sau bunurile de consum cu mișcare rapidă?
#LecțiadeEconomie: Reshoring. Sau ce n-a putut pandemia, a reușit războiul. Companiile își aduc producția acasă
#LecțiadeEconomie: Zero-Sum-Game | Ce este un joc cu sumă nulă?
#LecțiadeEconomie: “Greedflation” | Ce este “lăcominflația”, mit sau realitatea vremurilor?
#LecțiadeEconomie | Sfaturi de miliardar. Warren Buffett: “Dacă nu găsești o modalitate de a face bani în timp ce dormi, vei munci până la moarte”
#LecțiadeEconomie | RIP, Metaverse! Ascensiunea și prăbușirea în doar trei ani a Metaversului propovăduit de Zuckerberg
#LecțiadeEconomie: Ce este greenwashing-ul? Ecologia le-a luat mințile companiilor, care fac orice de dragul ei
#LecțiadeEconomie: Ce este benchmarking-ul? Definiție, tipuri, costuri și utilizări
#LecțiadeEconomie: Hi-Flex Economy-Bine ai venit în economia flexibilă, unde totul e opțional!
#LecțiadeEconomie: Despre oameni și porci. Ce semnifică “Lipstick on a Pig”/”A Ruja Porcul”?
#LecțiaDeEconomie: Care este sensul expresiei economice “Cumpărați zvonul, vindeți știrile!”?
#LecțiadeEconomie: Ce este factoring-ul? Avantaje și “mituri” despre factoring
#LecțiadeEconomie: Foarte la modă, ce înseamnă totuși “economia circulară”? Ce beneficii avem?
#LecțiadeEconomie: Care e diferența între inflație și deflație? De ce inflația poate fi bună?
#LecțiadeEconomie: “Vinde în mai și cară-te!” Care e sensul zicalei “Sell in May and go away”?
#LecțiadeEconomie: Ce este IPO? Cum se calculează, care sunt aspectele care influențează IPO?
#LecțiadeEconomie: Ce este deficitul de cont curent? Cum trebuie gestionat, cum stă România?









