#LecțiadeEconomie | Când statul se împrumută prea mult, de unde să mai rămână bani pentru firme?

Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live

România are nevoie să reducă deficitul bugetar.

Asta știm deja. Dar nevoia nu ține doar de încercarea României de a-și respecta angajamentele asumate în fața Comisiei Europene sau pentru a convinge agențiile de rating să nu ne trimită ”la gunoi”.

Un motiv și mai important este acela că un deficit mai mic ar putea elibera resurse pentru economia privată.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat pe înțelesul tuturor, joi dimineața, la ZF Live, că deficitele mari transformă statul într-un client prioritar pentru bănci, reducând apetitul acestora pentru creditarea companiilor.

”Atâta timp cât România va avea deficite mari, statul va fi un client prioritar pentru bănci, cu cât vom avea o nevoie de finanțare mare”,

a declarat Nazare la ZF Live.

Ce este ”efectul de evicțiune” și cum funcționează el, în detrimentul economiei reale?

Să ne imaginăm că într-un oraș există o singură bancă, iar aceasta poate acorda credite de un miliard de lei într-un an. Dacă vine statul și împrumută 700 de milioane de lei dintr-un foc pentru a-și finanța deficitul, atunci pentru companii și populație mai rămân doar 300 de milioane. Dar dacă anul următor statul are nevoie de doar 300 de milioane, diferența poate merge către firme și gospodării. Disponibilul de împrumuturi al băncii crește, iar condițiile de creditare pentru cei care au nevoie de bani vor fi mai atractive.

Afirmația ministrului și exemplul schematic de mai sus descrie un fenomen cunoscut în economie sub denumirea de ”crowding out” sau ”efect de evicțiune”: atunci când statul se împrumută masiv, poate ajunge să concureze cu sectorul privat pentru resursele disponibile în economie.

Băncile au mai multe modalități prin care pot folosi banii disponibili: pot acorda credite companiilor pentru investiții, pot finanța populația prin credite ipotecare sau de consum ori pot cumpăra titluri de stat.

Titlurile de stat sunt considerate, în general, investiții cu risc redus, deoarece sunt garantate de stat.

Prin urmare, atunci când guvernul are nevoie să se împrumute în volume mari și oferă dobânzi atractive, băncile pot fi încurajate să aloce o parte mai mare din resurse către finanțarea statului.

Efectul este că firmele și populația pot avea acces mai dificil la finanțare sau se pot confrunta cu costuri mai ridicate ale creditelor.

Un exemplu simplificat: dacă într-o economie există un volum limitat de bani disponibili pentru creditare, iar statul absoarbe o parte tot mai mare din aceste resurse pentru a-și acoperi deficitul, spațiul rămas pentru proiectele private se reduce. Companiile care vor să construiască o fabrică, să cumpere echipamente sau să își extindă activitatea pot găsi mai greu finanțare.

De ce contează deficitul bugetar?

Problema nu este împrumutul statului în sine. Guvernele se împrumută în mod normal pentru investiții, pentru perioade de criză sau pentru finanțarea unor proiecte importante.

Problema apare atunci când deficitul rămâne ridicat pentru perioade lungi, iar statul trebuie să se împrumute constant pentru a acoperi diferența dintre venituri și cheltuieli.

Alexandru Nazare a explicat că România a avut în acest an un necesar foarte mare de finanțare, inclusiv prin refinanțarea datoriei existente:

”Au fost 265 de miliarde, deci, cu un rollover mare, cu deficite mari, cu foarte mulți bani pe care trebuie să-i adunăm din piață în fiecare lună, bineînțeles că apetitul băncilor pentru a finanța mediul privat este mai mic.”

Potrivit acestuia, reducerea deficitului ar permite retragerea statului din această competiție pentru resursele bancare, iar băncile și-ar putea orienta mai mult activitatea către companii și populație.

De ce reducerea deficitului poate ajuta economia?

O reducere a deficitului are efecte dincolo de conturile Ministerului Finanțelor.

Dacă statul se împrumută mai puțin, presiunea asupra pieței financiare scade.

În teorie, acest lucru poate duce la o concurență mai mare între bănci pentru clienții privați, la costuri mai mici de finanțare și la un acces mai bun al firmelor la capital.

Pentru o economie, investițiile private sunt esențiale: ele creează locuri de muncă, cresc productivitatea și susțin dezvoltarea pe termen lung.

”Toate aceste eforturi legate de ajustarea fiscal-bugetară sunt, de fapt, indirect, niște eforturi pentru dezvoltarea României și pentru o economie prosperă în următorii ani. Corecția nu este doar o corecție făcută per se, ci o corecție care să ajute la dinamizarea creșterii economice în anii următori”,

a continuat Nazare.

Fenomenul nu este automat și depinde de context

Efectul de ”crowding out” nu înseamnă că orice împrumut al statului reduce automat creditarea privată. În anumite situații, împrumuturile publice pot susține economia, mai ales dacă finanțează investiții care cresc productivitatea.

De asemenea, băncile nu aleg între stat și sectorul privat într-un mod simplu, iar deciziile lor depind de risc, dobânzi, reglementări și cererea de credite.

Totuși, atunci când deficitele sunt mari și persistente, iar statul are nevoie permanentă de finanțare, presiunea asupra pieței financiare crește.

De aceea, una dintre mizele consolidării fiscale este nu doar reducerea unui indicator bugetar, ci și crearea unui spațiu mai mare pentru economia privată.

Pe scurt: un stat care are nevoie de mai puțini bani împrumutați poate lăsa mai mult loc pentru companii și populație să se finanțeze și să investească.

***

Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live

Episoade podcast anterioare:

#LecțiadeEconomie | Roboțeii + Marx = love | Studiu: agenții AI ce se consideră ”oprimați” dezvoltă tendințe marxiste

#LecțiadeEconomie | Rousseau, Marx, Nietzsche. Profeții progresului iliberal și lucrurile teribile făcute în numele lor

#LecțiadeEconomie | Ce este Wage-led growth? Cristian Păun pune la zid “corolarul keynesist nătâng” adorat de PSD

#LecțiadeEconomie | Ce înseamnă NEARSHORING și de ce România este o opțiune investițională

#LecțiadeEconomie | Cristian Păun explică ce înseamnă taxele vamale și protecționismul lui Trump

#LecțiadeEconomie Ce înseamnă DAE și cum influențează creditul pe care vrei să-l iei?

#LecțiadeEconomie: Marele economist Joseph Schumpeter. Viața, teoriile și legătura sa cu România

#LecțiadeEconomie | “Empaticii dark sau întunecați” – nebunii care ți-ar putea fi colegi de muncă