Podcast #LecțiadeEconomie | Ce înseamnă NEARSHORING și de ce România este o opțiune investițională

Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live

Nearshoring reprezintă externalizarea proceselor de afaceri, în special a proceselor de tehnologie a informației, către întreprinderi dintr-o țară apropiată, care adesea are o graniță comună cu țara țintă. Ambele părți se așteaptă să beneficieze de una sau mai multe dintre următoarele dimensiuni ale proximității: legături geografice, temporale (fusul orar), culturale, sociale, lingvistice, economice, politice sau istorice.

Nearshoring este un tip de externalizare în care o anumită întreprindere caută un partener de dezvoltare într-o altă țară sau regiune. Cu toate acestea, ceea ce distinge nearshoring-ul de alte tipuri de externalizare este faptul că partenerul de dezvoltare se află încă în apropiere. Deoarece companiile se află de obicei în același fus orar, acest lucru facilitează comunicarea și permite vizite frecvente[3].

Sub umbrela #LecțiadeEconomie, aducem în atenția publicului AFACERI.news concepte, doctrine, termeni, principii economice, evenimente celebre care și-au pus amprenta asupra economiei de-a lungul timpului. Sau cel puțin de la Adam Smith încoace. Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate în #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook, X/Twitter și Bluesky.

Offshoring-ul implică relocarea muncii într-o organizație străină pentru a reduce costurile, dar provocările includ diferențele de timp, legislația locală a muncii și supravegherea redusă. De exemplu, o companie IT din Europa de Vest poate externaliza dezvoltarea de software în India pentru forța sa de muncă calificată, cu costuri reduse, dar distanța complică gestionarea și crește riscurile precum frauda și furtul de proprietate intelectuală.

În Europa, relațiile de nearshoring sunt între clienții din economiile europene mai mari și diverși furnizori din națiunile europene mai mici. Principalele centre sunt în Spania, Republica Cehă, Ungaria, Portugalia, Polonia, Slovacia, România, Bulgaria, Belarus și Țările Baltice. Există, de asemenea, centre nearshore în piețe mai mari, cum ar fi Rusia și Ucraina.

Aceste destinații sunt atractive pentru că au costuri reduse, forță de muncă calificată și un mediu de reglementare mai puțin strict, dar, în mod esențial, permit o supraveghere fizică mai zilnică. Ele au, de asemenea, legături culturale puternice cu marile centre economice din Europa. De exemplu, Bulgaria este considerată în prezent o destinație viabilă de externalizare pentru companii precum compania germană de software SAP, unde costurile forței de muncă sunt scăzute, iar competențele disponibile, dar care este, de asemenea, mai aproape de casă.

În 2009, Central-Eastern European Outsourcing Association (CEEOA) a publicat o cercetare estimând că regiunea Europei de Est are peste 95 000 de specialiști IT implicați în industrie, care lucrează pentru aproape 5 000 de companii.

În SUA, clienții americani fac nearshore în Canada și Mexic, sau în ambele, precum și în multe alte națiuni din America Centrală și de Sud, precum Argentina, Brazilia, Costa Rica sau Columbia, și în Caraibe, în Republica Dominicană, Guyana, Jamaica și Insulele Virgine americane.

Un tip popular de nearshoring este dezvoltarea de software, principalul beneficiu fiind numărul mare de dezvoltatori calificați disponibili la costuri reduse[10]. Call center-urile, centrele de servicii partajate și BPO (Business Process Outsourcing) sunt, de asemenea, alegeri comune pentru nearshoring, pe măsură ce valoarea focarelor de externalizare offshore, precum Filipine, scade.

Complexitatea offshoring-ului derivă din limbi și culturi diferite, distanțe mari și fusuri orare diferite, cheltuirea mai mult timp și efort pentru stabilirea încrederii și a relațiilor pe termen lung, depășirea barierelor de comunicare și activități de acest gen. Mulți furnizori nearshore au încercat să ocolească barierele de comunicare și de gestionare a proiectelor prin dezvoltarea de noi modalități de aliniere a organizațiilor. Ca urmare, au fost create concepte precum remote insourcing pentru a oferi clienților mai mult control în gestionarea propriilor proiecte. În ciuda evoluțiilor recente, nearshoring-ul nu depășește neapărat toate barierele, dar proximitatea permite mai multă flexibilitate în alinierea organizațiilor.

Nearshoring-ul a devenit un element de diferențiere pentru acele națiuni și acei furnizori care doresc să se diferențieze de centrele de aprovizionare din Asia, în special de India dominantă, care, la rândul ei, înregistrează un declin accentuat al creșterii numărului de locuri de muncă în sectorul BPO.

Limba engleză este piatra de temelie a oricărei operațiuni Nearshore BPO sau de servicii IT și a devenit o abilitate căutată pe măsură ce companiile se străduiesc să acapareze o parte mai mare din piața americană. Având în vedere că universitatea, industria și guvernul colaborează pentru a dezvolta și mai mult limba engleză, vânătoarea de talente calificate, vorbitoare de limba engleză, devine încet mai ușoară.

Origini

Termenul „Near Shore” a fost patentat de firma mexicană de IT Softtek în 1997, încercând să intre pe piața americană cu o abordare diferențiată a externalizării. Acest lucru a coincis cu creșterea cererii de offshoring la sfârșitul anilor 1990, deservită în principal de furnizori indieni de IT consacrați. Mai degrabă decât să concureze direct cu aceste firme, Softtek a poziționat nearshoring-ul ca o opțiune complementară pentru companiile interesate să își diversifice portofoliile de aprovizionare și să gestioneze riscul operațional.

Acest nou model a stabilit firma ca o alternativă near-shore, valorificând proximitatea Mexicului față de Statele Unite, fusurile orare comune și asemănările culturale ca avantaje competitive cheie. Pentru a facilita operațiunile transfrontaliere, Softtek a valorificat avantajele de călătorie și viză oferite de NAFTA, și-a aliniat programul de concedii cu cel al Statelor Unite, și a colaborat cu universitățile locale pentru a cultiva o forță de muncă calificată, adaptată nevoilor clienților internaționali. Stabilirea unor standarde de calitate riguroase a devenit, de asemenea, esențială pentru a concura cu furnizorii offshore tradiționali, Softtek demonstrând că niveluri ridicate de maturitate a proceselor, precum certificările CMMI de nivel 5 și Six Sigma, erau realizabile în afara Indiei.

Creditată cu inventarea conceptului de nearshore prin modelul său Near Shore, Softtek a purtat o mare parte din responsabilitatea educării pieței cu privire la beneficiile și diferențele sale față de offshoring-ul tradițional. Această provocare a dus la dezvoltarea modelului Total Cost of Engagement (TCE) în 2005, un cadru conceput pentru a evalua nu numai costurile directe, ci și cheltuielile mai largi asociate externalizării, demonstrând astfel valoarea pe termen lung pe care nearshoring-ul o poate oferi dincolo de tarifele orare.

În 2023, guvernatorul Nuevo León, Samuel García, a recunoscut rolul de pionierat al Softtek în nearshoring, menționând că acest concept a contribuit la creșterea economică a Mexicului și la creșterea investițiilor străine directe.

***

Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live

Episoade podcast anterioare:

#LecțiadeEconomie | Ce înseamnă NEARSHORING și de ce România este o opțiune investițională

#LecțiadeEconomie Ce înseamnă DAE și cum influențează creditul pe care vrei să-l iei

#LecțiadeEconomie: Marele economist Joseph Schumpeter. Viața, teoriile și legătura sa cu România

#LecțiadeEconomie | “Empaticii dark sau întunecați” – nebunii care ți-ar putea fi colegi de muncă

#LecțiadeEconomie | Ai aflat de “GULERELE ROZ” de pe piața muncii? Da, există și “pink collars”!

#LecțiadeEconomie MALWARE și MALVERTISING. Infractorii cibernetici au pus ochii pe datele voastre

#LecțiadeEconomie | Toți se simt în burnout? Generația Z suferă de altceva: sindromul BOREOUT

#LecțiadeEconomie | Cine sunt “gulerele albastre” și de ce sunt stigmatizați angajații blue collars?

#LecțiadeEconomie | Cine sunt “gulerele albe” din piața muncii? Totul despre lucrătorii white collars